ULTRAMANAGERII

Citesc poveştile despre alte afaceri, despre antreprenori şi manageri pentru că sunt inspiraţionale. Dar nu mă aştept ca un model de business să poată fi replicat în afacerea mea, spune Cătălin Chiş, antreprenorul care a construit grupul de firme Active Power Solutions şi care este prezentat în ediţia din acest an a catalogului 100 Tineri Manageri de Top. Enunţul său exprimă, de fapt, ceea ce a identificat redacţia Business Magazin, de-a lungul anilor, în mii de interviuri şi discuţii cu manageri din cele mai diverse domenii. O reţetă anume pentru succes nu există. Un alt manager spunea că pe lângă 80% muncă şi dedicare contează şi acel procent de noroc, pe care îl aprecia la 20%. Fără a avea pretenţia că am întocmit o prezentare exhaustivă a celor mai relevanţi ultramanageri prezentaţi de-a lungul anilor, iată parcursul profesional a zece dintre ei.

Răsvan Radu, şeful UniCredit Ţiriac Bank, este unul dintre cei mai tineri manageri de bancă de top nu doar la ora actuală, ci încă din deceniul trecut. Pentru că în 2000 devenea vicepreşedinte al CEC, în 2001 vicepreşedinte al Raiffeisen Bank România, iar în 2005 era numit, la 39 de ani, preşedinte al UniCredit România, care avea să fuzioneze după doi ani cu HVB-Ţiriac, creând actuala UniCredit Ţiriac Bank. Pe parcursul mandatului deţinut de Răsvan Radu, UniCredit Ţiriac a urcat pe parcursul ultimilor nouă ani tot atâtea poziţii în topul băncilor în funcţie de active. Astfel, dacă în 2005 UniCredit era a 15-a bancă din sistem, cu active de 550 de milioane de euro, în 2014 instituţia a ajuns pe poziţia a şasea în sistemul bancar românesc după valoarea activelor, cu o cotă de piaţă de 7,17%. Profitul net individual al UniCredit Ţiriac Bank a crescut cu 7% anul trecut, la 80,3 milioane lei, iar veniturile operaţionale totale au scăzut cu 2,1%, la 1,3 miliarde lei (293,4 milioane euro), potrivit datelor băncii.

De formaţie inginer, absolvent al unui MBA la Paris şi apoi al Harvard Business School în 2001, Radu şi-a început cariera în banking în 1991, după un an petrecut în profesia de bază la intreprinderea de Echipamente Periferice din Bucureşti, iar prima bancă în care a lucrat a fost BCR. După terminarea studiilor de la Universitatea Politehnică, a trecut printr-un nou „ciclu“ de studii: Academia de Studii Economice (1992, Mecanisme valutare şi fiscale internaţionale), Conservatoire National des Arts et Metiers - Paris, Bucureşti (MBA, 1995), Universitatea Româno-Americană (1997) şi Harvard Business School (2000). Cooptarea lui la conducerea UniCredit a marcat şi o schimbare de strategie a italienilor pe piaţa românească. După ce timp de ani buni banca s-a concentrat pe segmentul corporatist, italienii s-au decis că e momentul să „schimbe macazul“, orientându-se şi spre retail.

Tot UniCredit este locul în care deţine o funcţie de conducere şi Septimiu Postelnicu, un alt finanţist, prezent în ediţia din 2007 a catalogului. El ocupă din 2010 funţia de director executiv în cadrul UniCredit Ţiriac Bank, iar în 2007, la 30 de ani, era preşedinte şi director general al UniCredit Leasing Corporation IFN, cea mai mare companie de pe piaţa leasingului. Septimiu Postelnicu a început să lucreze în domeniul leasingului încă din timpul facultăţii. După cinci ani petrecuţi la Doma Leasing, reprezentanţa din România a unei firme germane de leasing, a fost cooptat în 2001 în structurile locale ale Bank Austria Creditanstalt (BA-CA), care pregătea pe atunci lansarea HVB Leasing în România.

Legat de domeniul finaţelor este şi parcursul profesional al Danei Mirela Ionescu, care a avut o activitate intensă la conducerea Raiffeisen Capital & Investment, un exemplu fiind listarea Romgaz la bursă, o tranzacţie fără precedent pentru statul român, care a obţinut 391 de milioane de euro din vânzarea unei participaţii minoritare de 15%.

Dana Ionescu a fost inclusă în prima ediţie a catalogului, în 2006, când avea 32 de ani şi deţinea deja funcţia de preşedinte şi director general al Raiffeisen Capital & Investment. Anterior, ea a lucrat pe Wall Street, la una din cele mai mari bănci de investiţii din lume, Goldman Sachs, iar apoi a fost asociat la Oaktree Capital Management, la acea vreme cel mai mare fond cu capital de risc pe pieţele emergente din Statele Unite.

Ca studentă a ASE la programul Tempus, Dana Ionescu a plecat în Statele Unite în 1995, după ce aplicase la peste 20 de facultăţi de top de dincolo de Atlantic şi fusese acceptată de toate, mai puţin una, care a trecut-o pe lista de aşteptare. „Interesant a fost că cea care nu m-a acceptat nu era printre cele mai bine cotate“, spune Dana. A optat pentru Georgetown, care era cotată numărul doi în topul universităţilor americane la programul de finanţe şi numărul trei în programul de business internaţional. A absolvit facultatea cu magna cum laudae, cu două specializări - în finanţe şi în afaceri internaţionale.

După nouă ani petrecuţi în Statele Unite s-a întors în România în 2003 şi a mai lucrat câteva luni de la Bucureşti pentru Oaktree. La revenirea în ţară nu a început să-şi caute imediat de lucru, preferând să-şi îndrepte atenţia asupra unor investiţii imobiliare, care, alături de investiţiile pe piaţa de capital, i-au adus un câştig „mai mult decât mulţumitor“. În 2006, Dana Mirela Ionescu spunea că ar vrea ca „în 10 ani de zile piaţa de capital de la noi să se dezvolte atât de mult încât într-adevăr să fie o piaţă puternică şi interesantă. Eu pun foarte multă energie în ceea ce am de făcut în Comitetul Bursei pentru a dezvolta bursa şi sper ca peste 10 ani să fiu tot aici, în piaţa de capital“.

Şi în parcursul profesional al altor executivi stagiile internaţionale au jucat roluri importante, iar Lăcrămioara Diaconu-Pinţea şi Bogdan Popescu sunt la rândul lor exemple în acest sens.

După trei ani petrecuţi la sediul central al OMV la Viena, Lăcrămioara Diaconu-Pinţea a revenit în România pentru a prelua o poziţie în prima linie de management a Petrom. Ea apărut în prima ediţie a 100 Tineri Manageri de Top, în acelaşi an când Mariana Gheorghe prelua funcţia de CEO al OMV Petrom. Zece ani mai târziu, Mariana Gheorghe şi Lăcrămioara Diaconu-Pinţea sunt singurele doamne şi singurele persoane de naţionalitate română din boardul companiei.

A doua româncă intrată în directoratul OMV Petrom are 41 de ani, a absolvit Finanţe în cadrul ASE Bucureşti în 1997 şi un program MBA la Wirtschaftsuniversität Wien (Universitatea de Economie din Viena) în 2009. A început să lucreze la scurt timp după terminarea facultăţii (în 1998) în cadrul Petrom, în cadrul Departamentului de Strategie, Planificare şi Dezvoltare. Ulterior a deţinut diverse poziţii de management în cadrul OMV Petrom, de la director dezvoltare corporativă cu atribuţii în fuziuni şi achiziţii, strategie şi relaţia cu investitorii la director al proiectului centralei electrice, de la debutul acestuia în octombrie 2007. Timp de doi ani, începând din ianuarie 2012, Lăcrămioara Diaconu-Pinţea a fost VP pentru relaţia cu investitorii în cadrul grupului OMV, iar ulterior a devenit responsabilă pentru Business Support Explorare şi Producţie în cadrul OMV E&P GmbH. La mijlocul lunii aprilie a preluat funcţia de membru al Directoratului OMV Petrom responsabil cu activitatea de Downstream Gas.

În urmă cu zece ani, Lăcrămioara Diaconu-Pinţea coordona în cadrul OMV Petrom un departament care se ocupa, teoretic, de M&A. Structura companiei de la acel moment, în curs de trecere la standardele noii companii-mamă, presupunea însă ca departamentul condus de Diaconu-Pinţea să fie, practic, o punte de legătură între noua cultură şi noii colegi şi vechea structură a fostei companii de stat.

Stagiile peste hotare se regăsesc şi în parcursul profesional al lui Bogdan Popescu, care în toamna anului trecut a fost numit director general al Ameropa Grains, al doilea trader de cereale de pe piaţa românească în funcţie de cifra de afaceri înregistrată anul trecut (402 milioane de euro). El s-a numărat printre managerii de top prezentaţi la ediţia din 2011 a catalogului 100 de Tineri Manageri de Top, moment în care deţinea funcţia de head of strategic management în cadrul Metro Cash & Carry România. Ulterior el a preluat funcţia de director de operaţiuni al Metro Bulgaria.

Inginer de aviaţie, Bogdan Popescu are o diplomă în drept (obţinută la Universitatea din Bucureşti), a absolvit cursul postuniversitar de ştiinţe politice din cadrul SNSPA şi este alumni al Asebuss (2001). Şi-a început cariera în cadrul grupului Shell, unde a avansat până la poziţia de director de aprovizionare şi distribuţie, fiind şi membru în board. Din 2001 până în 2008 a lucrat peste hotare: şase ani în Olanda şi un an în Spania. În 2009 a început activitatea sa în cadrul comerciantului german, iar în 2014 a schimbat din nou domeniu, de această dată alegând comerţul cu cereale. Bogdan Popescu spunea anterior că antreprenoriatul aduce foarte puţine lucruri pe care nu le poate oferi o multinaţională. „Dar te lipseşte de foarte multe lucruri pe care numai o organizaţie solidă, cu o anume istorie şi cultură, le poate oferi. Mi-au fost oferite ocazii extraordinare în companiile în care am lucrat, să inovez, să schimb. Ţine doar de fiecare dintre noi să alegem acţiunea în detrimentul inacţiunii.”

La capitolul acţiunii a adunat un alt tânăr prezentat în prima ediţie a catalogului, în 2006, Cătălin Olteanu, care avea la acea vreme 28 de ani şi ţinuse titlurile de primă pagină ale ziarelor pentru că făcuse deja afaceri cu Bill Gates. Cătălin Olteanu a pus pe picioare o firmă de software „de nişă“, UMT România, filială a UMT New York, care a produs o aplicaţie complexă de management al portofoliilor de proiecte (un pas înainte, pe scara complexităţii, faţă de managementul de proiect), soft care a fost cumpărat în februarie 2006 de Microsoft. Gates a „înghiţit“ cu totul firma UMT New York, deci şi filiala din România; suma tranzacţiei nu a fost dezvăluită, dar conform unor estimări se ridică la zeci de milioane de dolari. După achiziţie, Olteanu a plecat cu familia în Seattle, la sediul central al Microsoft din Redmond, iar acum conduce UMT360, companie care digitalizează tot ce înseamnă planificarea şi controlul investiţiilor. UMT360 a fost numită de două ori Gartner Cool Vendor in Project Portfolio Management (PPM), a fost poziţionată tot de Gartner în categoria companiilor vizionare şi a fost numită inclusiv în 2014 Microsoft PPM Partner of the Year. La ce foloseşte softul dezvoltat de UMT, care a trezit interesul lui Bill Gates, povestea anterior Cătălin Olteanu: „Dacă ai trei idei de afaceri pe an, nu ai nevoie de soft. Dacă în schimb ai o listă cu 100 de idei, să zicem ca e uşor să vezi care sunt cele mai bune 10 şi cele mai proaste 10. Dar la mijloc îţi rămân 80 - poate ele costă 50 de milioane, iar tu ai doar 20-25 de milioane la dispoziţie. Pe care le alegi?“.