Nu ne referim aici la „mediul de afaceri neprietenos“ sau la „fiscalitatea ridicată“, invocate şi când trebuie, şi când nu trebuie, ci la businessul românesc în sine, cu bunele şi relele sale, luat aşa cum este: un covor de jar...Fără excepţie, cu toţii s-au remarcat în administrarea nei afaceri şi, cel puţin din acest punct de vedere, sunt egali - de la primul până la ultimul nume.

 Motive pentru care nici nu au fost prinşi într-o ierarhie în sensul strict al cuvântului. De ce 100 de manageri? Răspunsul ţine mai degrabă de o axiologie a cifrelor: pentru că este primul număr rotund suficient de generos încât să acopere o arie semnificativă dintr-o categorie atât de largă cum este cea a tinerilor manageri ai României. De ce tineri manageri sub 40 de ani? Afirmaţia că vârsta este o stare de spirit, fără legătură cu vârsta biologică, e un truism şi trebuie tratată ca atare.

E adevărat că mulţi dintre managerii care au făcut pasul dincolo de bariera de vârstă impusă de noi sunt încă tineri, însă era absolut necesară definirea unei limite în care să se desfăşoare demersul nostru. Este evident că lista propusă nu este exhaustivă. Însă, cu siguranţă, toţi cei ale căror portrete au fost schiţate în aceste pagini îşi justifică prin ei înşişi prezenţa. În definitiv, un produs mass-media nu epuizează o anumită temă, constituindu-se, mai degrabă, într-o fereastră către o anumită realitate. Însăşi diversitatea industriilor asupra cărora ne-am îndreptat atenţia - bănci, asigurări, piaţă de capital, IT&C, imobiliare, materiale de construcţii, auto, bunuri de larg consum, publicitate etc. - a făcut imposibilă realizarea unei ierarhii”.

La fel ca Business Magazin, catalogul tinerilor s-a ivit la timp pentru a consemna acel ciclu de creştere şi descreştere cuprins între anii de mijloc ai deceniului trecut şi prezent. Am prezentat experienţe antreprenoriale româneşti remarcabile şi am prins  ascensiunea multinaţionalelor şi a zonei corporatiste. Dacă e să analizăm primele numere al catalogului, vom putea descoperi afaceri locale în plină expansiune, reţele comerciale cu zeci şi zeci de magazine şi cu cifre de afaceri impresionante, de ordinul sutelor de milioane de euro, valori care astăzi (nu ştiu dacă trebuie să spun „din păcate”) nu mai sunt accesibile decât multinaţionalelor (iar foarte rarele excepţii, aşa cum este reţeaua Dedeman, nu fac decât să confirme observaţia). Îmbucurător este valul de tineri formaţi în noua economie, globalizată şi tehnologizată, care vin cu abordări diferite, lipsite de inhibiţii şi care ne vor determina, cred, să introducem în catalog o nouă categorie, a românilor care fac afaceri, unele de zeci de milioane de euro, în străinătate. La fel de îmbucurătoare este şi o diversificare a afacerilor, pentru că putem constata şi abordarea unor alte zone decât IT-ul: avem fabricanţi, avem furnizori de servicii şi avem activităţi în industria ospitalităţii. 

Veţi putea regăsi în paginile care urmează poveştile unora dintre cei mai de succes tineri din cataloagele apărute; le-am grupat în câteva categorii: ultramanagerii, cei care s-au identificat cu cariera şi cu locul de muncă şi au realizat performanţe remarcabile, managerii care au făcut pasul către antreprenoriat, managerii care au plecat să conducă afaceri în alte ţări, antreprenorii pursânge şi cei pe care i-am denumit „omul-produs, care s-au identificat cu marca sau cu produsele lor. Nu puteau lipsi din analiză tinerii care au făcut pasul înapoi, au eşuat sau au greşit; considerăm că experienţele lor sunt importante şi trebuie povestite.

Trebuie să le mulţumesc şi foştilor colegi, care, timp de un deceniu, şi-au lăsat amprenta şi scriitura în paginile catalogului şi care i-au făcut posibile apariţia şi continuitatea: Ionuţ Ancuţescu, Mona Dîrţu, Ionuţ Bonoiu, Romulus Deac, Cătălin Ciocan, Ana-Maria Gavrilă, Larisa Ghiţulescu, Mihai Muşătoiu, Bogdan Neagu, Crenguţa Nicolae, Bogdan Pencea, Radu Tătaru, Adriana Todoran, Ioana Ursu, Mihai Mitrică, Anca Arsene, Ileana Ilie, Diana Sava, Aurel Drăgan, Ana Răduţă, Cătălin Ştefancu, Andrei Năstase, Daniela Penescu, Roxana Cristea, Răzvan Mureşan, graficienilor Olga Petroff, Gabriela Caletzeanu, Sebastian Nicolae şi Roxana Roşu.

Închei spunând, cA în fiecare an, că aceasta este cea mai bună ofertă pe care mediul de afaceri o face societăţii româneşti: 1.000 de exemple că se poate. Acesta nu este un top. În paginile care urmează sunt numai câştigători.