Vânzare şi ulterior dezvoltare a făcut la Iaşi Gabriel Mardarasevici, care a dezvoltat în anii 2000 proiectul Radix, vândut ulterior către Ness Technologies pentru 9,7 milioane de euro. Gabriel Mardarasevici a absolvit Institutul Politehnic Iaşi, specializându-se în inginerie electrotehnică, a urmat un curs de automatizări timp de un an în Franţa, la Université d'Angers, mai multe cursuri tehnice şi de vânzări la companii precum Microsoft sau Hewlett-Packard şi şi-a luat doctoratul în electrotehnică la Universitatea Tehnică Gh. Asachi din Iaşi. La începutul anilor ‘90 s-a angajat la Radix, unde instala tehnologie pentru clienţi, iar în 1996 a renunţat la cariera de professor universitar, a cumpărat acţiuni la firmă şi a urmat o şcoală de business. După 2000 era deja acţionar majoritar la Radix şi, odată cu explozia businessului, a primit mai multe oferte de achiziţie. După vânzarea Radix către Ness, nu s-a retras din business, ci a făcut afaceri noi după cum povestea studenţilor anul trecut: „În 2009 am pornit două noi companii, una de IT şi alta de tehnologii inginereşti - automatizări industriale şi automatizări ale clădirilor. O a treia firmă se ocupă de programare.

Acum, după trei ani, am o cifră de afaceri mai mare decât avea Radix când am vândut-o şi un număr mai mare de angajaţi decât atunci. Cred că de fapt cea mai mare satisfacţie a fost că am putut să construiesc o echipă foarte valoroasă pentru că eu cred că într-un business cel mai important e omul”, povesteşte Mardarasevici, care consideră că secretul pentru ca antreprenorii români să aibă succes este să îşi ducă businessul dincolo de graniţele României. „Eu nu m-am dus în Germania sau Franţa, unde erau clienţi care aşteptau să cumpere ieftin, ci m-am dus în Albania, Bulgaria şi Turcia, unde puteam să fructificăm mult mai bine oportunităţile. Deschiderea spre exterior trebuie să fie o ţintă pentru tot mai mulţi afacerişti. Doar aşa pot creşte cu adevărat afacerile, iar România trebuie să ştie să-şi vândă inteligenţa.

„În studenţie, visam să pot crea lucruri durabile, care să influenţeze pozitiv vieţile oamenilor”, spunea în 2008 Daniel Guzu, care s-a făcut inginer chimist din dorinţa de a crea lucruri palpabile. A creat aşadar vopsele, afacerea Guzuchim fiind dezvoltată prin forţe proprii până în 2005, când a vândut o participaţie către Oresa Ventures pentru a putea continua creşterea businessului. În paralel, Guzu înfiinţase din 2004 şi Bau Profil, specializată în producţia de profile metalice şi care ajunsese în 2007 la afaceri de 10 milioane de euro. După debutul crizei economice din 2008, Daniel Guzu s-a retras definitiv din Fabryo şi s-a concentrat pe noul său business, Duraziv. Pe lângă Duraziv, Daniel Guzu se ocupă de podgoria care produce vinurile Casa Panciu şi creşte fructe eco pe care le vinde sub brandul „Ana are. Duraziv a încheiat 2014 cu un business de 80 de milioane de lei, în creştere cu 8% faţă de 2013, iar omul de afaceri spune că afacerea este în curs de consolidare. În ce priveşte agricultura însă, afacerea este în curs de creştere, deoarece a crescut mai ales cererea pentru fructe şi pentru vinuri, iar producţia organică spre care tinde este din ce în ce mai căutată.

Oana Simon nu este (deocamdată) antreprenor în serie, deşi cariera sa ca angajat a fost scurtă. A acumulat constant experienţă în antreprenoriat, deţinând în toate companiile în care a lucrat acţiuni, împreună cu soţul său. În 1995 a preluat funcţia de manager într-o societate ce deţinea magazine de imprimate tipizate în Bacău. În câţiva ani, compania s-a extins şi a preluat o tipografie. „Până în 2005, când am început construcţia unei fabrici de mase plastice, am lucrat în domeniul papetăriei şi tipografiei şi am învăţat să fac toate lucrurile de la zero. Ştiam cum să gestionez un business, care sunt lucrurile de care trebuie să mă feresc, dar încercam să descopăr şi domeniul în care lucrez acum”, povesteşte Oana Novei, care conduce din 2007 Novei Medical din Bacău, un producător de dispozitive pentru analize medicale: cutii Petri (pentru analize de sânge), cutii de înţepătoare (dispozitive în care se strâng deşeurile medicale), urocultoare şi coprocultoare. Novei este singura companie din România care face astfel de produse pe piaţa locală, cu material aprobate de UE, spune Oana Simon, care adaugă că principalii clienţi sunt clinicile şi spitalele.

Firma se luptă mai ales cu produsele din China, iar Oana Simon spune că „am vrut să-mi demonstrez că şi în România se pot construi afaceri serioase în domeniul producţiei de dispozitive medicale de orice tip şi că producătorii români pot să câştige o poziţie importantă în această piaţă, în defavoarea produselor «fabricate în alte ţări» într-o manieră mai greu de verificat din punct de vedere calitativ”. Toţi antreprenorii prezentaţi în Top 100 Tineri Managri de Top nici nu îşi pun problema să renunţe la afacerile pe cont propriu pentru a deveni angajaţi. Exemplele antreprenorilor care au vândut un business şi au rămas la conducerea lui pentru o perioadă mai lungă de un an sunt puţine şi confirmă regula că antreprenoriatul este un microb care te încurajează să o iei mereu de la capăt.