CARMEN PELI, PELI FILIP: Are cineva un indicator despre cat cheltuie clasa de mijloc?

VALENTIN ILIE, COLDWELL BANKER: Cel putin in ce priveste piata imobiliara, spre exemplu, fara aceasta clasa de mijloc ea n-ar mai exista, pentru ca ei sunt singurii cumparatori. Nu fac referire la milioanele de euro venite din clasa superioara pentru ca le numaram pe degete, dar un client care isi permite o rata de 400-500 de euro pe luna este pentru noi in clasa de mijloc, iar fara el nu prea ar exista tranzactii. S-ar putea ca o mare parte din acest buget pe care el si-l permite sa fie avans sau sa provina din depozitele pe care le mai avea la banca. Am identificat momentul si viteza de rotatie a clasei de mijloc din imobiliare, pentru ca ea a disparut destul de repede pentru aceasta industrie. Toti cei care aveau in plan sa cumpere o locuinta cu 200.000 de euro au folosit banii de avans pentru a cumpara un apartament vechi de 80.000 de euro, dar nu inseamna ca acum se incadreaza sub medie. Pentru noi, restrangerea clasei de mijloc inseamna ca mai putin de jumatate din potentialii clienti mai cumpara locuinte. Piata imobiliara este extrem de sensibila la situatia clasei de mijloc.

TUDOR FURIR, PERNOD RICARD: Si cred c-a fost si cea mai afectata. Pe de alta parte, ma uit la mine in companie si vad ce s-a intamplat. Salariile erau in lei, nu in euro inainte de 2008. In momentul crizei am inghetat salariile, iar leul s-a devalorizat cu 17%, ceea ce a insemnat ca angajatii au suferit o scadere de 20% a salariului in euro, in timp ce ratele la banci au ramas constante. Astfel, puterea de cumparare a angajatului a scazut cu mai mult de 20%. Impactul pe consum este mai mare decat diminuarea.

FADY CHREIH, REGINA MARIA: Iar impactul asupra apetitului de consum este si mai mare.

IOAN MEZEI, STIHL ROMANIA: Cei mai loviti au fost insa antreprenorii. Si se simte. Probabil 90% dintre cei de aici ne consideram in clasa de mijloc si sigur avem prieteni antreprenori. Cei cu care imi fac eu concediile fac parte din aceasta categorie si au avut de suferit si si-au schimbat obiceiurile de consum. Nu stiu cat se vede asta in statistici.

RAZVAN DIACONESCU, IMPULS LEASING: Antreprenorul roman este putin altfel decat cel din alte tari europene. Totdeauna cand au existat bani si economia a mers bine, antreprenorul roman a pus bani deoparte si nu i-a investit. Cand a venit criza, a vrut cu atat mai putin sa investeasca in companie si n-a avut educatia sa sustina compania cu bani de acasa, asteptand rezultate pe termen mai lung. De asta au fost si atat de afectati. Cel mai lovit a fost insa segmentul salariatilor din multinationale si din mediul privat.

IOAN MEZEI, STIHL ROMANIA: S-au invatat insa niste lectii. Nu s-au gandit pana acum sa scoata resurse in afara companiei, ci si-au legat intreaga existenta de sanatatea unei companii.

FADY CHREIH, REGINA MARIA: Se identifica practic cu compania.

IOAN MEZEI, STIHL ROMANIA: Nu s-au gandit, spre exemplu, ca ar putea da faliment. Majoritatea de fapt au fost in situatia asta.

FADY CHREIH, REGINA MARIA: Bine, recomandarea bancii este in general sa pui totul intr-un singur loc in eventualitatea unei linii de finantare.

IOAN MEZEI, STIHL ROMANIA: In propria companie am incercat sa aplic masuri anticiclice referitor la salarii, ceea ce am putut face printr-un joc politic cu firma mama. In 2009 ne-au crescut veniturile. Iar anul trecut am avut profit record, in conditiile in care cifra de afaceri n-a fost una record.

RAZVAN DIACONESCU, IMPULS LEASING: Ati aplicat probabil si masurile de criza destul de rapid.

IOAN MEZEI, STIHL ROMANIA: Nu in mod neaparat.

FADY CHREIH, REGINA MARIA: Noi am comandat anul trecut un studiu intern, nu numai la nivel de Bucuresti, ci si in tara, din care am observat trei modificari importante de comportament vizavi de criza. Au inceput sa foloseasca mai des cardurile de fidelitate sau de reduceri pe care le aveau de la diferite magazine, lucru care s-a reflectat inclusiv in randul abonatilor de servicii medicale. Al doilea lucru tine de puterea de cumparare - chiar daca unii dintre ei n-au fost afectati direct, au luat masuri sub influenta exemplelor din jur si nu au facut investitii si cheltuieli nejustificate din prudenta. Si pentru zona de servicii medicale, consumul a crescut foarte mult din pacate. Problemele economice au crescut nevoia de servicii medicale pe specializari care pana acum erau considerate tabu sau un pic jenante, precum psihologia si psihiatria, dar in general pe toate segmentele. Inevitabil au aparut si probleme medicale.

CARMEN PELI, PELI FILIP: Ne-am intalnit in foarte multe companii cu un numar mai mare de angajati cu concediu medical sau cu un numar mai mare de astfel de zile libere.