Aceeasi logica, dar alte cifre avanseaza Michaela Raluca }apu, senior financial associate al Saxo Bank, conform careia vom avea o luna de apreciere, de origine speculativa, pana spre 3,96 lei/euro, pentru ca in trei luni sa ne intoarcem in jur de 4,10, dupa care leul va incepe sa se deprecieze usor pana spre sfarsitul anului, daca autoritatile nu vor aborda corect problemele din economie, asa cum au fost identificate de FMI. "Aceasta va face ca investitorii sa doreasca prime de risc mai mari pentru a investi in Romania", afirma }apu. Vlad Muscalu, economist al ING, adauga ca inclusiv daca vor fi aplicate reforme pentru corectarea dezechilibrelor din sectorul public, "se poate ca impactul sa fie important, insa efectele sa nu fie vizibile in urmatoarele sase luni". Ca atare, conchide Muscalu, decisiva pe termen scurt ramane rentabilitatea plasamentelor in lei, influentata de dobanzi: ING se asteapta ca BNR sa reduca dobanda de politica monetara pana la 6,25% la sfarsitul lunii mai, ceea ce va face leul mai putin atractiv pentru investitori.

Aproape fara exceptie, bancherii au salutat faptul ca banca centrala a reluat in ianuarie, dupa trei luni de expectativa, ciclul reducerilor de dobanda inceput cu un an in urma. Se stie ca orice taiere a dobanzii de catre BNR are, mai mult sau mai tarziu, doua efecte, ambele benefice pentru economie: pe de o parte reduce din interesul speculatorilor care poate provoca o apreciere excesiva a leului, pe de alta parte antreneaza ieftinirea creditelor bancare. Estimarile bancherilor despre cat de mult va folosi BNR aceasta parghie difera insa. Catherine Grady, analist la Deutsche Bank, estimeaza ca dobanda de politica monetara va fi redusa la 7% pana in martie, la 6% pana in iunie si la 5,5% pana in decembrie, ceea ce va oferi "o importanta sustinere pentru redresarea economiei", prin impingerea dobanzilor bancare in jos si deci facilitarea accesului la credite. O estimare mai ponderata are Rozalia Pal de la UniCredit }iriac Bank, care mizeaza pe o dobanda de politica a BNR de 7% in iunie si 6,5% in decembrie, cu efect "semnificativ" asupra dobanzilor bancare in lei atat la depozite, cat si la credite, care se vor putea reduce cu 1,5-2% in prima jumatate a anului si cu 3% in total pana in decembrie.

Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen, se asteapta ca dobanda de politica monetara sa ajunga spre 6,25% la sfarsitul anului, insa considera ca spatiul de manevra al bancii centrale este "strict conditionat de coerenta politicii fiscale si de angajamentul Guvernului de a implementa reformele cerute de acordul cu FMI"; in plus, spune Dumitru, trebuie tinut cont ca rata inflatiei este inca ridicata in Romania in comparatie cu alte tari din UE. Nimeni n-a uitat ca anii trecuti, leul puternic a sustinut constant dezinflatia, in conditii de imprudenta fiscala (majorari de salarii si pensii, deficit bugetar in crestere). Acum insa, recesiunea si scaderea cererii din economie functioneaza ca o frana naturala in calea inflatiei, iar majorari de salarii, pensii si cheltuieli bugetare nu mai sunt de asteptat.