India este una dintre cele mai importante naţiuni spaţiale din lume. Este prima ţară asiatică care a ajuns Pe orbita lui Marte şi a patra de pe planetă care a trimis o navă spaţială pe lună, aterizând mai aproape de polul sud, cunoscut pentru terenul său craterizat. Acum, sectorul privat indian vrea să facă un pas şi mai departe în spaţiu.

Sectorul privat indian a jucat un rol limitat în explorarea spaţiului, acţionând în principal ca furnizori şi vânzători pentru agenţia spaţială naţională, Organizaţia Indiană de Cercetare Spaţială (ISRO), scrie CNN. Această situaţie se schimbă rapid, datorită unui set de reforme guvernamentale menite să stimuleze participarea privată în sectorul spaţial. În Statele Unite, proliferarea companiilor private precum SpaceX a lui Elon Musk a sporit ambiţiile spaţiale ale Washingtonului prin reducerea costurilor.

Acum, start-up-urile autohtone indiene, cum ar fi Skyroot Aerospace, care a lansat prima rachetă privată a ţării în 2022, conduc iniţiativa de comercializare a sectorului spaţial al Indiei şi de consolidare a statutului său ca superputere spaţială. Într-un hangar de rachete elegant în oraşul sudic Hyderabad, compania se pregăteşte pentru lansarea rachetei Vikram-1, care va plasa în orbită primii sateliţi lansate privat ai Indiei.

„Va fi un punct de referinţă major pentru noi," a declarat Pawan Chandana, un fost om de ştiinţă al ISRO care a cofondat Skyroot Aerospace în 2018, pentru CNN. „Foarte puţine companii la nivel global sunt capabile să ajungă încă în orbită." India îşi promovează iniţiativele naţionale de pionierat în spaţiu, inclusiv pe cele de a avea propria staţie spaţială până în 2035 şi de a trimite un astronaut indian pe lună până în 2040. Între timp, prim-ministrul Narendra Modi, care candidează pentru al treilea mandat consecutiv, a făcut un efort semnificativ pentru comercializarea activităţii spaţiale în ultimii ani, inclusiv prin permiterea participării întreprinderilor private şi facilitarea aprobărilor pentru investiţiile străine în sectorul spaţial.

India găzduieşte acum aproape 200 de start-up-uri spaţiale, faţă de doar unul în 2014, potrivit unui raport publicat de Deloitte în 2023. În aceeaşi perioadă, investiţiile private în aceste companii au depăşit 200 de milioane de dolari.

Sateliţi mici, oportunitate mare. Companiile din întreaga lume lansează mii de sateliţi în orbita terestră joasă (LEO), care se extinde până la o altitudine de aproximativ 2.000 de kilometri, pentru a forma megaconstelaţii: grupuri de sateliţi mici care lucrează împreună pentru a transmite internet de bandă largă utilizatorilor terestri. Potrivit firmei de analiză BryceTech, 96% din navele spaţiale lansate în 2022 au fost sateliţi mici, în creştere faţă de 61% în 2013. Acest lucru generează o creştere exponenţială: economia spaţială globală a fost evaluată la 630 de miliarde de dolari în 2023, conform unui raport al McKinsey & Company şi al Forumului Economic Mondial, şi ar putea ajunge la 1,8 trilioane de dolari până în 2035. Skyroot şi-a propus să captureze piaţa sateliţilor mici, având planuri de a oferi lansări personalizate pentru sateliţi sub 500 de kilograme.  Sateliţii organizaţiilor adesea se alătură misiunilor de „rideshare". Anul trecut, de exemplu, o misiune SpaceX - propulsată de racheta sa Falcon 9, care poate transporta 22.000 de kilograme  în LEO - a lansat 51 de sateliţi mici în orbită pentru mai multe companii. Dar adesea există un interval de aşteptare pentru a călători cu o navetă, iar sateliţii pot merge doar acolo unde se îndreaptă racheta. Acest lucru poate fi dezavantajos pentru un satelit care vrea să ajungă într-o orbită anume, pentru a observa o anumită parte a planetei. Modelul oferă totuşi avantaje. Costul de a plasa o încărcătură de 500 de kilograme (1.100 de livre) în LEO este de aproximativ 6.000 de dolari pe kilogram, spune SpaceX. „Este cu adevărat foarte, foarte competitiv ceea ce oferă acum SpaceX," spune Susmita Mohanty, director general al think-tank-ului indian Spaceport Sarabhai. Skyroot doreşte să ofere lansări dedicate pentru 20.000 de dolari pe kilogram, ceea ce este mult mai scump decât serviciul mai puţin personalizat al SpaceX-ului. (Chandana spune că producţia în masă şi tehnologia mai bună ar putea permite reduceri suplimentare de costuri.) Chandana compară misiunile de tip ridesharing ale SpaceX-ului cu „un tren pentru a ajunge în spaţiu” şi operaţiunile Skyroot cu „maşini către spaţiu”. El adaugă: „Noi nu concurăm direct cu SpaceX, pentru că SpaceX este implicat în vehicule şi sateliţi mai mari... iar noi suntem implicaţi în soluţii de lansare personalizate”. Odată ce preţurile scad, va exista mai mult interes al oamenilor pentru aceste misiuni de tip ridesharing. Lansările personalizate ar putea fi utile pentru cei care doresc să trimită încărcături mai mici pentru a ajunge la „o gamă diversă de orbite" care ar putea să nu fie posibile de atins prin ridesharing, spune Kari Bingen, directorul Proiectului de Securitate Spaţială la Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale, un think-tank cu sediul în SUA. Acest lucru ar putea fi util pentru companii comerciale, instituţii academice sau guverne care sunt dispuse să plătească preţul necesar, adaugă ea. Chandana este optimist că poate face serviciul mai accesibil, remarcând „frugalitatea din ADN-ul" programului spaţial al Indiei. (Bugetul orbiterului trimis pe Marte al ţării a fost doar de 74 de milioane de dolari. Modi a subliniat că a costat mai puţin decât thrillerul SF de la Hollywood „Gravity”.) Chandana adaugă că compania îşi propune în cele din urmă să construiască o rachetă reutilizabilă, o capacitate care a ajutat SpaceX să reducă costurile de lansare.

Potrivit firmei de analiză BryceTech, 96% din navele spaţiale lansate în 2022 au fost sateliţi mici, în creştere faţă de 61% în 2013.

Provocări spaţiale. India găzduieşte acum aproape 200 de start-up-uri spaţiale, faţă de doar unul în 2014, potrivit unui raport publicat de Deloitte în 2023. În aceeaşi perioadă, investiţiile private în aceste companii au depăşit 200 de milioane de dolari. Skyroot a strâns deja 95 de milioane de dolari, având susţinători precum fondul suveran de investiţii al Singapore, GIC. Acest lucru face din Skyroot cel mai finanţat start-up spaţial din India, conform platformei de date Tracxn. Dar compania mai are de lucru pentru a atinge rentabilitatea. Trebuie să demonstreze că poate ajunge în mod constant în orbită, înainte ca interesul „să se transforme în contracte, care ne vor ajuta să creştem", spune Chandana. Cu toate acestea, locurile pe Vikram-1 sunt complet ocupate, cu o combinaţie de clienţi interni şi internaţionali. Pe măsură ce start-up-urile spaţiale indiene se maturizează în anii următori, el se aşteaptă ca guvernul să devină un client, permitând astfel o creştere ulterioară. Multe companii spaţiale private îşi obţin veniturile de la guverne, inclusiv SpaceX, care a încasat miliarde de dolari din contractele guvernamentale americane.  

Traducere şi adaptare: Ioana Matei