Riscurile ca preturile sa creasca ar putea veni din partea altor factori - un posibil an agricol slab (Ionut Dumitru), o scumpire rapida a energiei si a combustibililor, daca relansarea economiilor occidentale va fi mai rapida decat sunt asteptarile (Ella Kallai, economist-sef al Alpha Bank), cresterea anumitor preturi administrate ce au fost controlate pe parcursul anului electoral 2009 (Vlad Muscalu), majorarea accizelor (Luminita Runcan, director de trezorerie la Banca Transilvania) si "inventarea de diverse noi taxe (a se vedea taxa fast-food), care ar putea atrage un efect de <bulgare de zapada>" (Laurentiu Ovesea). Punand in balanta insa toti acesti factori si probabilitatea ca ei sa actioneze, cei mai multi bancheri apreciaza ca inflatia se va incadra in 2010 in intervalul tintit de BNR (2,5-4,5%). "Sunt sanse sa inregistram in acest an cea mai redusa rata a inflatiei din ultimii 20 de ani", conchide Luminita Runcan.

Toti bancherii care ne-au comunicat opiniile despre evolutia cursului in urmatoarea jumatate de an insista pe importanta politicilor economice ale Guvernului (Florin Constantinescu de la Carpatica apreciaza chiar ca acestea influenteaza cursul in proportie de 80%, si doar 20% e de atribuit evenimentelor externe). Fata de previziunile de la jumatatea anului trecut, lucrul bun e ca a disparut nesiguranta legata de ciclul electoral; in schimb, au ramas de rezolvat din 2009 aceleasi probleme ale bugetului - aparatul administrativ ineficient, sectorul bugetar supradimensionat, colectarea insuficienta a veniturilor. Cristian Popa, viceguvernatorul BNR, declara recent ca indicatorul crucial la care se va uita banca centrala in 2010 va fi deficitul bugetar - nu doar pentru ca reducerea lui (deocamdata de la 7,3% din PIB anul trecut la 5,9% anul acesta) e o conditie a FMI pentru continuarea finantarii, dar mai ales pentru ca daca Romania vrea sa aiba sanse sa adopte euro in 2015, e obligatorie o scadere accelerata a deficitului pana la mai putin de 3% din PIB.

Se poate incadra Guvernul intr-un deficit de 5,9% din PIB? "Va fi greu, dar e posibil. Irlanda poate sluji ca un exemplu de urmat: a redus cheltuielile cu salariatii din sectorul public, cheltuielile cu serviciile publice, cheltuielile cu pensiile si ajutoarele de somaj; si in ciuda problemelor ei, Irlanda iese din criza", comenteaza Michaela Raluca }apu de la Saxo Bank. Daca aceasta faza va fi depasita, Romania va avea doar de castigat, spune ea, pentru ca salariile mai mici decat in zona euro, forta de munca instruita si o productivitate mai mare vor continua sa atraga investitorii dinspre zona euro catre Est si vor stimula crearea de locuri de munca.