LA LIMITĂ. Dependenţa de jocuri şi legislaţia sunt, în final, principalele limite ale industriei jocurilor de noroc. „Orice cazinou din România este la fel, lumina nu este nici puternică, nici prea slabă, toată lumea se poartă extraordinar de bine cu tine, te simţi răsfăţat, iar dacă ai anumite lipsuri în aceste direcţii şi ai şi o brumă de bani, dependenţa se poate instala cu uşurinţă„, argumentează nevoia de jocuri de noroc Andrei Bariţchi, terapeut în cadrul Centrului Armonia, locul unde se organizează şedinţele Asociaţiei Jucătorilor Anonimi din România pentru tratarea dependenţei de astfel de activităţi.

Totul a pornit de la un prieten care venise la ei pentru a se vindeca de depresie, dar în curând au descoperit în el pe jucătorul dependent. Băncile care sunau continuu, dar şi cămătarii de pe urmele prietenului lor s-au numărat printre argumentele care le-au arătat gravitatea acestui tip de dependenţă: „Dacă eşti alcoolic, eşti descoperit la serviciu sau acasă, dacă te droghezi, eşti limitat de cercurile în care trebuie să intri pentru a obţine drogurile, dar dacă eşti dependent de jocuri de noroc, poţi face asta oricând, fără să fii văzut„, spune Bariţchi. El a observat societatea, a acceptat fenomenul şi dă ca exemplu Calea Moşilor din Capitală unde există multe „tentaţii„: trei farmacii, 12 bănci şi opt case de pariuri.

În plus, o altă portiţă spre jocurile de noroc este internetul care este o altă cale prin care „poţi să pierzi foarte mulţi bani în timp ce mergi cu tramvaiul, pariind de pe Blackberry sau iPhone„. El a observat că dependenţii caută senzaţii care le lipsesc, fie că vorbim despre o dorinţă de confirmare, de putere, de un cămin stabil sau de orice altceva, iar aceste lipsuri îşi au rădăcinile, de cele mai multe ori, în copilărie. Dependenţii de „gambling„ nu au probleme cu legea, iar familiile lor sunt liniştite până când efectele încep să se vadă: „O situaţie comună este că el sau ea au o casă cumpărată în rate şi un copil mic, el îşi pune casa şi maşina la bătaie, iar familia se trezeşte pe drumuri„. Iar acesta nu este un scenariu întâlnit în filme, ci în viaţa multor români din sfere sociale diverse: „Fie că sunt şomeri, liberi profesionişti sau directori de companii, nu contează studiile superioare sau alte criterii de diferenţiere„. Dovada este numărul mediu de persoane înscrise lunar la grupul de vindecare, aproximativ 20. Acestora se adaugă şi demersurile asociaţiilor din industrie sau altor entităţi din domeniu de a promova jocul responsabil şi de a oferi familiilor celor dependenţi sprijin în tratarea acestei probleme.

De cele mai multe ori însă, încercarea ca ei să fie aduşi la un „echilibru„ eşuează. Se întorc să îşi încerce norocul pe o piaţă cu legi şubrede, care, deşi există de mai bine de două decenii, este la mare distanţă de statele europene cu tradiţie.

O iniţiativă de reglementare a industriei a fost făcută la începutul lunii aprilie, când s-a emis o ordonanţă de urgenţă pentru înfiinţarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc (ONJN), subordonat direct prim- ministrului, care va fi condus de Cristinela Odeta Nestor, directorul Direcţiei Financiar-Contabile din Loteria Română.

„Cei care iau 50 de licenţe de la Ministerul Finanţelor pot ascunde încă 50 sau chiar 100 de mese sau aparate cu aceleaşi serii de licenţă, dar în alte judeţe„, spune Sorin Constantinescu, preşedintele Asociaţiei Cazinourilor din România, acesta fiind unul dintre fenomenele greu de controlat până acum de pe piaţa neagră a cazinourilor. El crede că astfel de proceduri au dus la decimarea din ultimii ani a cazinourilor, sufocate de cluburi de poker şi de slot machines ilegale: „Suntem singura ţară din Europa unde se autorizează independent fiecare masă de poker şi fiecare aparat de joc de tip slot machine, lucru greu de controlat„. Iar înfiinţarea ONJN ar putea fi soluţia, crede el. De aceeaşi părere este şi Dragoş Buriu, proprietar Newton Slots, care speră că odată cu această instituţie, vor veni şi modificările legislative care vor corecta „punctele nocive„ apărute pe piaţa autohtonă a jocurilor de noroc.

Sistemul de impozitare, cadrul legislativ instabil, gestionarea defectuoasă a pariurilor şi jocurilor de noroc din online, cât şi o concurenţă neloială a Loteriei Române prin monopol sunt câteva dintre problemele identificate de reprezentanţii Patronatului Romanian Bookmakers, care văd în ONJN o soluţie.