În ţară există peste 12.000 de spaţii unde românii pot merge să joace la slot machines, dintre care aproximativ 85% sunt de fapt baruri cu cel mult cinci aparate pe care operatorul le plasează în parteneriat cu proprietarul, plătind o chirie pentru spaţiu sau un comision din încasări, de regulă între 35 şi 50%. Restul sunt săli de jocuri unde, pe lângă păcănele care trebuie să fie minimum 15, se găsesc şi alte jocuri electronice care nu necesită dealeri şi crupieri.

„Există o barieră legislativă care limitează foarte mult piaţa şi o forţează în anumite direcţii„, spune Cristian Pascu. Dincolo de spaţiile cu până la cinci aparate, următorul prag permis este de minimum 15, cifră care până în 2010 era chiar de 20, însă demersurile AOPJNR au reuşit să determine scăderea ei. Implicit, multe spaţii cu săli de jocuri sunt nevoite să se limiteze la cinci aparate pentru că, deşi ar mai putea adăuga 2-3, nu au nevoie sau costul e prea mare pentru încă 10. „Piaţa, mai ales din provincie, este împinsă în jos din cauza acestei limitări„, mai spune Pascu, pe agenda căruia se află o nouă iniţiativă de a diminua pragul la zece aparate. Criza economică, tradusă implicit în scăderea banilor direcţionaţi de români către industria de noroc şi a aparatelor, este doar unul din factorii pentru care piaţa a scăzut. „Modificările legislative de după 2009 sunt un alt motiv„, spune Dan Iliovici, executive manager al Romslot, făcând referire la taxele pentru licenţa de operare pe piaţă, de 8.000 de lei pe an pentru fiecare aparat, de introducerea biletului de intrare, dar şi de taxa anuală pentru autorizarea aparatelor. Drept urmare, au fost necesare „măsuri de reorganizare şi un management strict al costurilor, în contextul în care competiţia s-a ascuţit„, adaugă Iliovici.

„Afacerea aparatelor electronice nu prea mai este profitabilă", afirmă Cristian Pascu. Deşi echipamentele la mâna a doua s-au ieftinit în ultima perioadă de două trei ori până la 2.000-3.000 de euro, ca urmare a închiderii unor pieţe precum Rusia sau Ucraina, lucru care a susţinut de altfel revenirea din ultima vreme a numărului de aparate din ţară, iar investiţiile de pornire a unei afaceri în domeniu sunt mult mai mici, banii s-au împuţinat semnificativ. Şi echipamentele noi au preţuri tot mai mici, între 1.000 şi 6.000 de euro, după cum spune Dragoş Buriu, proprietarul Newton Slots, companie cu o cotă de 12,5% din piaţă, care distribuie pe plan local de patru ani asemenea aparate, în competiţie cu DGL Pro şi Smartex, cu precizarea că „în provincie predomină sloturile cu vechime chiar de zece ani, pe când în Capitală e cerere în mare parte pentru echipamente de ultimă generaţie".

„Piaţa este cumva saturată„, mai spune reprezentantul AOPJNR. Dincolo de faptul că românii nu mai bagă mâna în buzunar pentru asemenea jocuri la fel de mult ca înaintea crizei, iar cei care o fac sunt de regulă dintre aceia care visează să se îmbogăţească, taxele tot mai ridicate şi-au pus amprenta asupra profiturilor, iar industria, deşi foarte tentantă pe motivul percepţiei că se pot face uşor bani, nu va reveni probabil prea curând la rulajele de altădată.

Barierele sunt însă destul de numeroase. Un operator de aparate de jocuri trebuie să deţină minimum 50 de aparate, indiferent că le plasează pe toate la un loc sau în mai multe spaţii. Sunt 78 de companii care se încadrează aici, în timp ce la polul opus, cu peste 1.000 de aparate, sunt trei companii care însumează 5.403 de maşini, între care MaxBet şi Intertop, compania românească a producătorului şi operatorului de aparate de joc Novomatic, care deţine brandul Admiral. „De altfel, România, asemenea celorlalte ţări din spaţiul est-european, este dominată de un singur producător care are 70% din piaţă„, spune Dragoş Buriu, făcând referire la Novomatic. Apoi, taxele au fost ridicate de la 1.800 de lei pentru fiecare aparat pe an plus 10% din încasările brute la 8.000 de lei. Aceste taxe de licenţă plătite anterior lunar acum sunt solicitate în avans, trimestrial, ceea ce pentru unul dintre micii competitori înseamnă o plată în avans de 100.000 de lei (aproape 22.500 de euro).

„Creşterea taxelor i-a afectat cel mai mult pe operatorii mici, dar piaţa a fost completată de companii străine sau de operatorii deja prezenţi pe piaţă care, având capacitatea financiară, au putut profita de aparatele ieftine venite din Est şi au putut readuce numărul de aparate din ţară la nivelul de altădată„, spune Pascu, al cărui business în domeniu, Novosat, a scăzut în ultimii ani de la 300 de aparate la aproximativ 130.

Un aparat de jocuri poate genera în fiecare lună de la câteva sute de euro până la peste 1.200 de euro, bani care reprezintă de fapt diferenţa dintre sumele introduse şi cele retrase de jucători, deşi la Ministerul Finanţelor şi Registrul Comerţului sunt raportate drept cifră de afaceri doar intrările, ceea ce duce industria la sume fabuloase care nu sunt însă reale, după spusele reprezentantului AOPJNR. Aşa cum se menţionează şi în lege, în industria sloturilor este folosit termenul de „sumă cu care se participă la joc„, nu de „bani cheltuiţi„. Suma cu care se participă la joc poate să se întoarcă în buzunarul jucătorului sau al unui alt participant la joc. Media câştigului brut din piaţă este însă undeva în jurul a 500 de euro pe lună pentru fiecare aparat, în timp ce profitul efectiv rămas companiilor este greu de calculat, pentru că dincolo de licenţe există o serie de cheltuieli variabile cu spaţiul, angajaţii sau mentenanţa.