Comertul modern, cu supermarketuri si hipermarketuri, s-a dezvoltat pe parcursul ultimului deceniu, pentru ca marii comercianti straini au ezitat destul de mult pana au atacat aceasta piata. Grupul german Metro a fost primul "international" care a pasit pe piata autohtona, in 1996. Tabloul a continuat cu intrarea francezilor de la Carrefour (2001), cei care le-au facut cunostinta romanilor cu formatul de hipermarket si pentru care vanzarile de pe piata locala au fost mult peste asteptari. Decizia lor de a investi aici n-a fost legata de cifre ca venitul mediu, cresterea PIB sau rata somajului, ci pe rata de crestere a consumului de bauturi alcoolice, dupa cum povestea anterior Francois Oliver, cel care a dirijat operatiunile Carrefour pe piata vreme de peste sapte ani. Din 2004, o veritabila avalansa de investitii a transformat harta Romaniei intr-o veritabila reduta in care comerciantii s-au intrecut sa castige teren. Cea mai spectaculoasa evolutie au avut-o hipermarketurile - Real, Carrefour, Auchan, Cora - a caror cota de piata a crescut de la 8% in 2006 la 20% in prima jumatate a acestui an.

Presa a fost unul dintre domeniile cu cea mai rapida evolutie. De la o televiziune nationala care emitea cateva ore pe zi si cateva publicatii care aduceau omagii dictatorului, Romania a ajuns una dintre tarile cu cele mai multe televiziuni din Europa. Aproape in fiecare an au aparut televiziuni noi - generaliste, de stiri, cu programe pentru femei, de muzica, de sport, televiziuni care prezentau doar filme sau televiziuni cu programe stiintifice si parca tot era nevoie de mai multe. La sfarsitul lunii mai, SNA avea sub monitorizare 48 de televiziuni, iar la inceputul lunii ianuarie 2008, numarul acestora nu depasea 40. In doar un an (si inca unul de criza) au aparut opt noi posturi de televiziune. Si mai exploziva a fost evolutia publicatiilor din presa scrisa. In ultmii 20 de ani au aparut sute de ziare si reviste, centrale si locale, pentru publicul larg sau specializate pe nise..

Dar sa-i lasam nespecialistului in economie sa ne dea cea mai relevanta cifra pentru cele doua decenii de capitalism din Romania, pentru frustrarile si pentru reusitele si pentru plusurile si minusurile din acesti ani. "Trei, adica clasa a treia; elevul stie sa scrie sa citeasca, a depasit faza de facut bastonase, nu prea mai e dependent de invatatoare si acum isi poate face singur temele. S-a obisnuit cu scoala. In continuare are nevoie de un mediu sigur, nu este independent, dar are o anumita autonomie - se imbraca singur, mamanca singur, face lucrurile singur, poate iesi din casa singur, dar nu prea departe", sintetizeaza, simplu, psihologul Claudiu Ganciu.

Si care ar trebui sa fie de-acum prioritatile elevului in clasa a patra? Dar la liceu si mai tarziu, la facultate? Primul lucru, dezvoltarea clasei de mijloc. "Romania nu a sprijinit in mod real constituirea unei clase de mijloc puternice. Clasa de mijloc a fost intotdeauna sacrificata pe altarul populismului si de prea multe ori a fost vazuta ca raul fundamental al societatii", subliniaza Vasile Iuga de la PricewaterhouseCoopers.