O surpriza este opinia celui neangrenat in jocul economic: psihologul Claudiu Ganciu descrie capitalismul romanesc drept un copil caruia i s-a permis sa se dezvolte mai repede numai pe anumite coordonate, fara sa reuseasca sa se adapteze insa in toate privintele la viteza cu care i s-a cerut sa se schimbe. "Astfel incat sa avem un bloc mare langa o casa veche este un lucru banal. Societatea s-a schimbat brusc, oamenii depun in continuare un efort mare sa se adapteze", spune doctorul. Ar fi fost posibil ca aceste schimbari sa aiba loc mai repede si mai usor? "Si mai repede? Vorbim de o economie in forma actuala in varsta de 20 de ani. Unui om de 20 de ani ii ceri sa ia premiul Nobel? Nu cred! De ce ai astepta de la o societate acest lucru?", exclama Ganciu.

Psihologul atinge astfel ceea ce consultantul Adrian Stanciu, fondatorul Human Synergistics Romania, numeste hipercompetitivitate, una din caracteristicile societatii si ale mediului de afaceri din Romania. "In organizatiile si societatile hipercompetitive, totul este despre cum sa-i bat pe ceilalti, cum sa fiu mai tare, mai mare, mai smecher, mai bine vazut decat ei. Obsesia de a invinge se transforma rapid si oarecum brusc in obsesia de a nu fi invins. Uitati-va doar la batalia ridicola de orgolii dintre Romania si Bulgaria despre care e cea mai proasta tara! Faptul ca mai sunt inca 25 mai bune decat noi, inaintea noastra in Europa, nu mai conteaza. Important e sa nu fii ultimul!", noteaza amar Stanciu.

Mai departe, capitalism nu inseamna numai libera initiativa si libertatea cuvantului, ci si infrastructura, invatamant, mediu si mediu politic de calitate. Infrastructura, adica autostrada lui Toffler. Un calcul simplu arata ca in Romania ultimilor 20 de ani s-au construit 500 de metri de autostrada pe luna, dupa ce politicul si-a stabilit, timp de doua decenii, varii prioritati, altele decat simpla turnare a betonului si a asfaltului. "Starea infrastructurii de transport rutier si feroviar este inacceptabila pentru o tara europeana si este regretabil ca nimeni nu a vazut avantajele semnificative pe care le poate aduce o politica clara si structurata de dezvoltare a infrastructurii de transport. In prezent, infrastructura constituie o frana a dezvoltarii economice a tarii, cu consecinte potential dramatice pe termen lung", explica Vasile Iuga, country managing partner la PricewaterhouseCoopers Romania.

Dar infrastructura nu inseamna numai drumuri, ci si energie. Iar la acest capitol situatia este cumva mai ingrijoratoare: circa 80% din grupurile termoenergetice din Romania, pe carbuni sau hidrocarburi, au fost instalate in perioada 1970-1980 si si-au depasit de mult durata de viata normata. In aceeasi situatie se afla 37% din grupurile hidroenergetice, iar un scenariu perfect posibil este ca unitatea 1 a Centralei de la Cernavoda sa se apropie in mod periculos de finalul perioadei de viata normate de 30 de ani (a fost pusa in functiune in 1996), pana cand unitatile 3 si 4 ar putea deveni functionale. Doua treimi din retelele electrice de distributie au un grad ridicat de uzura fizica si o treime din instalatii sunt uzate moral, fiind echipate cu aparatura produsa in anii '60. In cazul sistemului de transport al gazelor, 69% are durata normata de viata depasita si o treime din statiile de reglare si masurare sunt in functiune de peste un sfert de veac.