LUX PE VREME DE CRIZA

Daca in cazul celor mai bogati germani discretia este cuvantul definitoriu, in cazul celui mai bogat european - Bernard Arnault, proprietarul lantului LVMH (Louis Vuitton Moët Hennessy) - a epata pare natural, dat fiind domeniul in care francezul si-a construit averea, respectiv industria luxului. Un pasionat de moda, lux si pictura moderna, acum in varsta de 61 de ani, Arnault a mostenit de la tatal sau o afacere in constructii pe care a vandut-o si a investit banii, fara succes, in proiecte imobiliare din Statele Unite. Arnault a preluat LVMH abia la sfarsitul anilor '90, dar firma a ajuns sa comercializeze acum peste 50 de branduri de lux din diferite domenii, de la imbracaminte si parfumuri la bauturi alcoolice si bijuterii, controland circa 10% din piata mondiala a luxului, estimata la 160 de miliarde de euro.

Arnault s-a angajat insa in investitii si in diverse alte domenii, de la retail - controland participatii importante in lantul Carrefour, editare de presa (este, printre altele, proprietarul cotidianului economic Les Echos) si pana la constructia de iahturi. De altfel strategia declarata a lui Arnault, mai ales dupa esecul investitiilor din imobiliare, este sa diversifice cat mai mult, astfel incat o eventuala scadere dintr-o piata sa fie compensata de cresterile sau de rezultatele bune ale celorlalte investitii. "Ori de cate ori a fost o criza, noi ne-am crescut cota de piata", spune Arnault despre afacerile sale din industria luxului.

Trasatura lui fundamentala, recunoscuta cu invidie si de competitori, a fost ca Arnault a stiut sa creasca brandurile pe care le detine, facand din odinioara falimentara casa de moda Dior o emblema a luxului in vestimentatie si parfumuri. Reteta nu este simpla, cel putin pentru cineva nefamiliarizat cu domeniul: Arnault practic a inventat si apoi a cultivat designerii care au ajuns sa fie asociati cu cele mai de succes case de moda din portofoliul sau - John Galliano (Dior), Alexander McQueen (Givenchy) sau Marc Jacobs (Louis Vuitton). A reusit sa surprinda lumea modei cand l-a convins in 2007 pe fostul lider al URSS, Mihail Gorbaciov, sa fie imaginea brandului Louis Vuitton; la inceputul acestui an, fostul premier britanic Tony Blair a confirmat ca va fi consilier al proprietarului LVMH, alaturandu-se altor nume cu rezonanta sau cu importante conexiuni, cum ar fi ginerele regelui Spaniei, care administreaza grupul Christian Dior, sau fostul ministru francez de externe Hubert Vedrine.

Acest tip de conexiuni la nivel politic i-au permis lui Arnault sa joace un rol important chiar pe piata chineza, privita de proprietarul LVMH ca viitorul motor de crestere atat pentru industria luxului, cat si pentru lantul de retail Carrefour, in care detine participatii. Desi se afla inca la conducerea efectiva a grupului, un Arnault inca tanar (61 de ani) a avut grija sa isi implice familia in gestionarea afacerii. Tatal sau, Jean Leon Arnault, a fost administratorul grupului LVMH pana la decesul sau, la inceputul acestui an, iar doi dintre cei cinci copii ai sai sunt implicati activ in afacerea familiei: Dauphine (35 de ani), ca membru in board, iar Antoine (33 de ani), ca director de comunicare al Louis Vuitton. Bernard Arnault si-a pregatit planurile de succesiune, afacerea urmand sa fie preluata de fiica sa, pe care a numit- o inca de acum sapte ani in board-ul companiei. Intre timp, Dauphine a trecut cu brio testul pe care i l-a incredintat tatal sau, de a revigora marca Dior. Poreclita "Napoleon al afacerilor cu lux", scolita la London School of Economics si unul dintre principalii actionari ai LMVH, ea s-a casatorit in 2005 cu un alt reprezentant de dinastie - italianul Alessandro Gancia, mostenitorul casei de vinuri Gancia, fondata in 1850. Actualmente, "delfina" se ocupa de divizia de incaltaminte si genti a Dior si de dezvoltarea diviziei de parfumuri.