Alin Alexie consideră că atitudinea celor de la Brădet Argeş a fost cea potrivită. „Au avut o poziţionare foarte corectă, marşând pe ideea de «afacere de familie, românească», la care publicul a empatizat foarte bine. Au reacţionat prin sublinierea lacunelor din acuzaţiile care li s-au adus, afişând, în acelaşi timp, transparenţă totală. Astfel, au reuşit să transmită exact ceea ce doreau, profitând şi de lacunele de comunicare ale autorităţilor. Astfel, pe pagina lor de Facebook care susţine cauza, s-a format, sub motto-ul «Aleg să cumpăr româneşte», un fan base organic extrem de valoros, de peste 10.000 de oameni, care ar fi fost foarte greu de obţinut în alte condiţii.“

Dorin Ostaficiuc vede lucrurile altfel şi spune că cei din Argeş au încercat să construiască în ultimul moment ceva ce ar fi trebuit pornit cu ani în urmă. „Dacă e să judecăm după reacţii, Brădet pare că nu a analizat la vremea cuvenită reacţiile Danone în faţa celor două crize prin care au trecut aceştia din urmă. La prima vedere pare că nu au avut un plan de comunicare de criză deşi obiectul lor de activitate presupune multe ameninţări. Cel mai important lucru care trebuie făcut în mediul online e creşterea audienţei pentru a avea cui să te adresezi când ai ceva de comunicat. Construirea audienţei cere timp şi strategie, nu se întâmplă peste noapte. Nu puţine sunt cazurile în care partea de online nu devine o prioritate până nu este impusă de situaţii de genul acesta şi nu în puţine cazuri, de mediul online se ocupă diletanţi; fie din cauză că domeniul e tratat cu superficialitate de către management, fie din cauză că persoana desemnată să se ocupe de online a fost aleasă pentru că «se pricepe la Facebook şi stă toată ziua pe net». Dar cum îţi aşterni, aşa dormi. Minuni peste noapte nu se pot face deşi intervenţiile şi corecţiile se pot face în timp real.“

Deşi nu cunoaşte în detaliu cazul, Radu Costinean este de părere că cei de la Brădet ar fi trebuit să fie mai deschişi faţă de organizaţiile de media. „Fabrica producătoare de lactate ar trebui să conducă minimum 3 analize în paralel faţă de cele efectuate de Ministerul Agriculturii, iar apoi să publice rezultatele acestora. De asemenea, filmuleţe care să surprindă procesele de producţie, ambalare, depozitare şi distribuţie ar fi putut să ajute compania. Din spusele proprietarului, se folosesc utilaje moderne, în care a investit foarte mult tocmai pentru a obţine produse de calitate; un alt pas ar fi fost invitarea jurnaliştilor să facă un tur al fabricii sale şi să asiste la procesul de producţie pentru a scrie articole favorabile în cazul în care ceea ce susţine proprietarul este adevărat: utilaje moderne, respectarea cu stricteţe a normelor de igienă şi aşa mai departe.“

CINE SUNT DETECTIVII ONLINE

Mihai Vînătoru a conceput şi dezvoltat portalul de afaceri e-oferta.ro, o platformă interactivă ce permite micilor întreprinzători să-şi promoveze afacerile şi produsele în mod gratuit. Sorin Drăghici a început aventura în antreprenoriat cu site-ul perfectdiva.ro;

cei doi s-au întâlnit şi au decis să pună bazele Digital Workforce, una dintre cele mai mari companii de SEO (search engine optimization) şi ORM (online reputation management) ce activează pe piaţa din România, cu o echipă formată din 11 oameni şi o cifră de afaceri estimată pentru acest an de aproape 600.000 de euro.

„Dacă nu ar exista Google, managementul reputaţiei nu ar fi devenit o industrie atât de puternică; în trecut, reputaţia unui brand putea fi controlată cu ajutorul mass-media şi al mesajelor atent realizate de echipa de comunicare şi PR. Chiar dacă mesajele negative deveneau publice, timpul reuşea să le rezolve pe toate. În câteva săptămâni sau chiar zile, puţină lume îşi mai amintea de ştirile negative. Odată cu trecerea la un nou mod de comunicare, în care consumatorul deţine controlul, impactul devine mult mai puternic“, explică cei doi.

Oamenii caută să afle informaţii despre cei cu care se întâlnesc, explică managerii DWF. „Rezultatele pe care le găsesc în prima pagină din Google sunt definitorii în alegerea lor de a lucra cu tine sau cu compania ta. Orice articol negativ pus la dispoziţia cititorilor poate duce imediat la pierderea unei colaborări, a unui contract, a unui loc de muncă. Aceste rezultate negative nu dispar de la sine; pentru ca rezultatele negative stârnesc rapid interesul, ele obţin o rată de vizualizare mai mare iar Google le va poziţiona cât mai sus.“ Indiferent de industrie şi de mărimea companiei, brandul acesteia trebuie să reflecte încredere, explică Sorin Drăghici. „Întreaga activitate a companiei poate avea de suferit de pe urma unui singur articol negativ. De la viitori parteneri şi clienţi care devin reticenţi în a apela la produsele şi serviciile tale până la recrutarea de talente care nu vor dori să se alăture unei companii cu probleme de reputaţie, activitatea de brand reputation management este mai importantă ca oricând.“

DE LA SEO LA ORM

„Reputaţia online este oglinda a cine suntem în offline. Înainte de a lua o decizie de cumpărare, de cele mai multe ori oamenii caută informaţii despre o persoană sau o companie, despre servicii sau produse, aşa cum se întâmplă şi în viaţa reală. Cu siguranţă reputaţia online are un impact major în veniturile companiei“, explică Iulian Ghişoiu, general manager al Target Web, companie cu cinci angajaţi şi o cifră de afaceri de 750.000 de lei anul trecut. Pentru anul în curs, Iulian Ghişoiu are ca ţintă depăşirea cifrei de un milion de lei şi mărirea echipei sale.