Nu foarte, explică Alin Alexie, manager al Web Media Marketing, una dintre puţinele companii locale care se ocupă de ORM - Online Reputation Management. „Dreptul la uitare este eficient pe termen lung, dar numai în cazul în care persoana în cauză iese din viaţa publică. Este destul de greu să convingi un gigant precum Google să scoată toate referinţele existente din  rezultatele motorului său de căutare, însă chiar dacă o faci, informaţia rămâne acolo şi poate fi găsită utilizând unul din multele alte motoare de căutare existente pe web. În cazul în care vrei să rămâi în spaţiul public, dreptul la uitare este ineficient.“

„Cine caută găseşte“, crede şi Anamaria Marinescu de la Shortcut Media, companie cu acelaşi tip de activitate. „Poate fi destul de eficientă pentru eliminarea rezultatelor nedorite din proprietăţi Google ale ţărilor UE. Dar chiar dacă rezultatele nedorite au fost înlăturate, va rămâne în partea de jos a paginii cu rezultate menţiunea că anumite rezultate au fost eliminate, ca urmare a unei cereri de uitare, eventual împreună cu o trimitere către detalii. Oamenii vor şti că a fost o problemă cu subiectul căutării respective. Apoi, URL-urile cu rezultate sunt scoase din Google, dar nu este neapărat ca ele să dispară de pe internet. Publisherii respectivi pot decide să păstreze sine die acele informaţii, dacă le găsesc relevante. Şi, nu în ultimul rând, Google nu înseamnă tot internetul. Mai avem Yahoo şi multe alte resurse de căutare.“

„Nu întotdeauna funcţionează“, explică şi Iulian Ghişoiu, manager al Target Web. „Spre exemplu, în Google.com informaţiile negative rămân.“ Ioana Georgescu, project manager la Edris, crede că succesul depinde şi de gravitatea problemei. „Nu orice mesaj negativ minor e o criză de imagine. Dacă impactul negativ pe care l-ar putea avea o perspectivă negativă asupra unei situaţii este calculat ca fiind scăzut, s-ar putea ca «dreptul la uitare» să fie o variantă plauzibilă.“

Ne aflăm, astfel, în situaţia unei crize de imagine: care sunt paşii de urmat?

CUM REZOLVĂM O CRIZĂ?

„În cazul unei crize de imagine, se impun câteva măsuri de ORM care să diminueze şi apoi să elimine toate referinţele negative din online referitoare la un anumit brand sau companie“, spune Alin Alexie.

„Primul tip de acţiune în astfel de cazuri este monitorizarea în online, prin instrumente specifice, a tuturor referinţelor şi discuţiilor despre brandul în cauză şi răspunderea la critici, întâmpinarea acestora cu răspunsuri concrete, elocvente, care să lămurească eventualele nereguli. Este important ca persoana sau compania care trece printr-o astfel de criză să fie prezentă. Această procedură poartă numele de management de criză. Al doilea tip de acţiune se referă la îndepărtarea din online a articolelor şi topicurilor de discuţie negative care aduc un prejudiciu de imagine prin premise false şi nefondate. Acolo unde este vorba de păreri şi discuţii cu temei, se cere dreptul la replică, printr-o persoană reprezentativă a companiei, pentru clarificarea tuturor problemelor. Din nou, vorbim de întâmpinarea nevoilor, criticilor, nemulţumirilor celor care au dus la astfel de apariţii în mediul online. Se impune monitorizarea prin tool-uri specifice a tuturor website-urilor care conţin această informaţie şi cererea şi exercitarea unui drept la replică. Este foarte importantă asumarea, oferirea de explicaţii sau soluţii, eventual scuze publice. Absenţa unei reacţii din partea companiei duce, după sine, la acuzarea prin lipsă“, explică managerul.

În primă fază este necesară evaluarea situaţiei şi stabilirea nivelului de afectare a imaginii. Acesta este determinat de numărul rezultatelor negative, nivelul de autoritate al site-urilor precum şi volumul de căutări de brand. În funcţie de specificul fiecărei situaţii, compania realizează un plan eficient de eliminare a rezultatelor negative, cu ajutorul sistemului de crowdsourcing; influenţează algoritmul Google şi depoziţionează treptat rezultatele nedorite, spun Sorin Drăghici şi Mihai Vînătoru, manageri ai DWF. „În paralel cu eforturile de depoziţionare a rezultatelor negative creăm conţinut nou, special optimizat pentru personal branding şi ORM, pe care îl distribuim în presă şi în site-uri partenere cu o autoritate mare. Acest conţinut nou se va realiza în acord cu direcţiile de comunicare a brandului şi cu valorile care te reprezintă cu adevărat. Conţinutul nou publicat are nevoie la rândul sau de o strategie de optimizare pentru a fi vizibil în primele rezultate. De aceea, ne concentrăm pe urcarea noului conţinut în căutări la fel de mult cum ne concentrăm pe depoziţionarea rezultatelor negative. Acest proces de eliminare, creare şi optimizare îţi va oferi un nivel de control de 99% asupra brandului tău în Google şi al reputaţiei online.“

Cea mai mare şi costisitoare greşeală în controlul reputaţiei online este reactivitatea, explică cei doi. În momentul în care acest domeniu primeşte atenţie doar pentru că este o criză de PR sau au apărut focare de păreri negative, efortul pentru contrabalansarea acestora este foarte mare. Pot exista astfel perioade destul de lungi de timp în care CEO-ul şi compania sunt expuşi; cu alte cuvinte, prima pagină din Google va conţine informaţii negative.