Viorel Isofache, consultant intr-un magazin specializat, sustine ca romanii nu stiu de fapt ce inseamna bicicleta de oras. "Foarte multi nu stiu ca in oras e nevoie de o alta bicicleta, nu iti trebuie una grea, obositoare, cu care sa te cateri pe munti", spune Isofache. Pe acelasi ton, Catalin Mantescu, director tehnic al companiei TerraBike, adauga ca nu trebuie sa mergem pe o bicicleta de competitie ca sa avem parte de placerea vitezei in mediul urban. "Ceea ce se manifesta la nivel de autoturisme, adica a-ti cumpara o masina de teren in oras ca sa stai de fapt la semafor cu ea, se intampla si in domeniul bicicletelor", atrage atentia Mantescu. Comercianul insista ca fiecare bicicleta trebuie folosita exact pentru ceea ce a fost proiectata: "Daca jeep-ul, care consuma 25 de litri la suta de kilometri, il mai poti pacali platind din buzunar diferenta de consum fata de o masina de oras, la bicicleta diferenta o suporti din muschi". Asadar, pentru mersul la serviciu, este complet ilogica achizitionarea unui model de teren, cu cauciucuri late, care nu iti permite sa stai decat ghemuit. In fond, riscul cumpararii unui model nepotrivit este ca persoanele neantrenate sa iasa doar de doua-trei ori cu bicicleta, dupa care sa oboseasca foarte tare si sa renunte la ea.

"Ceea ce este cel mai important este ca acum exista o masa critica care poate influenta dezvoltarea acestui fenomen. Biciclisti vor fi tot mai multi. In fiecare luna se deschid magazine noi, iar vorbind cu cei care vand biciclete, ei ne spun ca, de la an la an, au vandut dublu", spune Tereza Valcan, managing director in cadrul agentiei de comunicare Civitas Global Ketchum.

Eusebiu Diaconu, vanzator la magazinul DKBike, marturiseste ca multi oameni au trecut pragul magazinului, spunandu-i ca nu au bani de benzina si vor sa-si cumpere bicicleta. "Traficul are o influenta ridicata asupra trecerii la bicicleta, atata vreme cat pretul combustibilului continua sa creasca, iar de circulat se circula tot prost. La ore de varf, pe bicicleta faci 30-40 de minute de la un capat la altul al orasului, in timp ce cu masina faci cel putin o ora, daca nu mai mult", pledeaza vanzatorul. "Se cauta inclusiv biciclete care sa se poata adapta la munte si la oras prin schimbarea rotilor, cu un pret mediu de 1.200-1.800 de lei", adauga Diaconu.

Una peste alta, opinia impartasita la nivel general in randul comerciantilor e ca are loc o trecere treptata de la stadiul in care un om in costum mergand la munca pe bicicleta e privit un pic ciudat spre intrarea in cotidian a acestor cazuri.

Problema de mentalitate corespunde intr-adevar societatii in ansamblu. "Traim intr-o lume in care, inainte de 1990, autoturismul era un produs de lux. Cei mai multi romani nici nu visau sa aiba masina, iar cei care visau sa o aiba faceau eforturi spectaculoase, avand nevoie de mult timp ca s-o cumpere", afirma sociologul Alfred Bulai, insistand pe valorizarea puternica a autovehiculului pe meleagurile romanesti. Daca ne uitam la ce s-a intamplat in vestul Europei, frenezia procurarii unei masini a fost specifica mai curand anilor '50, cand uzul automobilului incepea sa se generalizeze, aveau acces la masina toate categoriile sociale, ba chiar oamenii incepeau sa le schimbe. Asa se face ca vesticii, dupa decenii de obisnuinta cu masina, renunta acum mult mai usor la ea.