Desene pe asfalt

Sociologul Alfred Bulai considera ca guvernantii au rolul cel mai important in a stimula proiectele de acest tip, inclusiv prin politici de descurajare ale poluarii, asa cum a fost ecotaxa, platita la cumpararea electrocasnicelor, sau taxa de prima inmatriculare, valabila pentru masini. Bulai scoate insa in evidenta lipsa de initiative din partea administratiei locale si centrale: "S-au facut piste, niste marcaje, pentru ca erau de doi lei. Nu e mare branza sa dai cu niste vopsea pe jos, dar e mai greu sa faci culoare pentru biciclisti".

De exemplu, in Amsterdam exista culoare bine delimitate de borduri, cu sistem propriu de semaforizare. Prin comparatie, pistele din Bucuresti se termina intr-un zid sau dispar brusc, iar cele care sunt continue sunt ocupate cu masini parcate.

Dincolo de eterna problema a infrastructurii, nu trebuie sa uitam ca, pe de alta parte, concetatenii nostri folosesc masina aproape pentru orice deplasare in oras, in timp ce multi occidentali isi permit luxul sa foloseasca autoturismul mai mult la sfarsit de saptamana. In plus, Bulai spune ca in Romania bicicleta a fost socotita dintotdeauna un auxiliar al copilului, "o jucarie", fiind folosita pentru transportul adultilor doar la tara, iar ideea de a duce un trai mai sanatos ori de protectie a mediului nu este nici ea atat de importanta in decizia de a trece la pedalat. "Deplasarea la serviciu cu bicicleta este o practica frecvent intalnita in Occident. In Bucuresti insa, dar si in alte orase mari din tara, o distanta de 7-8 kilometri parcursa pe bicicleta poate fi o aventura, avand in vedere efortul fizic, dar si faptul ca nu ai pe unde sa mergi in siguranta", spune Bulai.

Intr-adevar, atunci cand nu sunt piste suficiente pentru biciclisti, siguranta pe doua roti este o mare problema. Datele Ministerului Administratiei si Internelor arata ca, la nivelul anului 2009, s-au raportat 656 de accidente rutiere grave in care au fost implicate biciclete, in scadere fata de anul 2008, dar mai multe fata de perioada 2005-2007. In aceste accidente, 166 de persoane au murit si alte peste 350 au fost ranite, iar in aproape trei sferturi dintre cazuri, vina le-a apartinut biciclistilor. Dintr-un comunicat al IGPR, remis BUSINESS Magazin, reiese ca "din punctul de vedere al securitatii rutiere, biciclistii reprezinta una dintre cele mai expuse categorii de participanti la trafic in ceea ce priveste riscul de vatamare prin accidente de circulatie din cauza lipsei elementelor de siguranta (casca de protectie, vesta reflectorizanta, genunchiere, cotiere) si a amenajarilor rutiere care sa asigure separarea fluxurilor de circulatie in functie de viteza de deplasare".