Totusi, indiferent cat de precara este situatia micilor afaceri de profil, "comertul traditional va exista intotdeauna", reflecta recent Dusan Wilms, directorul general al retelei Metro Cash & Carry. El dadea ca exemplu faptul ca in Germania, unde marile lanturi de magazine au o pondere de peste doua ori mai mare comparativ cu Romania (circa 40% din totalul vanzarilor), micii comercianti continua sa existe. In plus, desi afacerile mici pot fi mai vulnerabile in aceste vremuri, nu este obligatoriu sa fie asa. "Un avantaj al afacerilor mici este ca au nevoi mai mici decat o companie de mari dimensiuni", remarca Liviu Sfrija.

In ce priveste retelele de dimensiuni mai mari, 2010 este un an care se va dovedi chiar mai dificil decat cel trecut, cand cel mai mult au avut de suferit magazinele de electro-IT, de bricolaj si de mobilier. "Presiunea se extinde si devine din ce in ce mai mare si in segmentul de bunuri de larg consum si nu numai pe produsele premium, ci si pe cele inferioare", constata Bogdan Belciu. In opinia lui, nu sunt excluse si alte falimente in 2010, dar depinde in mod esential de oamenii de afaceri sa isi adapteze activitatea din toate punctele de vedere la noile conditii. "Nu mai e suficient sa ai orice fel de produs la raft, este foarte important sa ai doar acele produse care se pot vinde in mod profitabil", conchide Belciu.

In 2010 este de asteptat sa mai urmeze insa o serie de insolvente, care sunt o metoda de protejare a afacerilor. In opinia lui Ciprian Moga, companiile expuse au gasit deja solutii de finantare, insa chiar si firmele optimiste care declara ca o duc bine din momentul declansarii procedurilor de insolventa pot avea o serie de probleme. Un exemplu este Flanco, pentru actionarii careia luna decembrie a anului trecut a fost sumbra. Cu datorii de peste 60 de milioane de euro pe care nu parea ca le mai poate plati, acumulate intr-un an in care piata de electroretail a intrat in cadere libera, diminuandu-se cu aproximativ 50%, compania a intrat la final de an in insolventa.

Schimbarea de actionariat, urmata de o alta de management, au fost doar cateva dintre semnele ca firma are probleme. Numarul de magazine a scazut de la 114, cate numara la sfarsitul lui 2008, pana la 70 in prezent, ceea ce inseamna o reducere a suprafetei de vanzare de la 59.000 la 35.000 de metri patrati. Vanzarile s-au injumatatit, iar ING a declansat in cele din urma executarea silita a stocurilor, in incercarea de a recupera macar o parte din creditul de 17,5 mil. euro acordat companiei.