Toate casele de insolventa au pe rol cel putin un caz imobiliar interesant. Speranta Munteanu povesteste despre Terra Vision, un complex imobiliar de 350 de apartamente in nordul Capitalei, la {tefanesti, unde suma datoriilor depaseste 30 de milioane de euro, in conditiile in care cifra de afaceri tinde spre 50 de milioane de euro. Terra Vision este, in opinia Sperantei Munteanu, un proiect care se poate reorganiza pentru a putea fi finalizat. Probleme mai mari au aparut insa in cazul firmelor atrase de mirajul imobiliar. Tot Speranta Munteanu povesteste despre un alt client, cu o afacere mai mica, dar care a fost lider pe segmentul sau de piata. Este vorba de producatorul de usi Beyler, care este in reorganizare: "Desi era profitabil in ceea ce facea, proprietarul Beyler a inceput un proiect imobiliar, in Galati, de altfel un proiect foarte interesant. Din cauza pietei si a modului in care s-a gestionat toata istoria cu acel proiect, dezvoltat chiar in incinta fabricii, lucrurile nu au mers deloc bine". Acum, practicienii in insolventa de la PwC incearca sa faca doua proiecte separate de reorganizare, unul pe proiectul imobiliar ("pentru a incerca sa ducem proiectul catre finalizare sau catre rezolvarea problemei datoriei si amanarea sa") si altul pe fabrica de usi ("in care asistam managementul sa gaseasca noi canale de distributie"). Desi e un caz greoi, Speranta Munteanu spune ca fabricii de usi i-a crescut cifra de afaceri de cand a inceput reorganizarea.

Cand sunt intrebati despre proiecte imobiliare, practicienii in insolventa povestesc fara oprire. Au cazuri din cele mai diverse, de la proiecte blocate de banci pana la proprietari care nu mai vor sa-si mai plateasca partea de proiect. Practicienii in insolventa nu stiu cum isi va reveni piata, dar stiu sigur ca increderea de finantare a pietei imobiliare a atins aproape limita de jos. "Nu cred ca voi mai trai sa vad ca pentru un proiect de 100 mil. euro din Pipera, banca sa acorde credit de 85 de milioane, fara alte garantii decat existenta proiectului si a terenului respectiv", spune Arin Stanescu, care crede ca cele mai multe probleme actuale au la baza o flexibilitate prea mare a bancilor in trecut.

Din cei mai buni prieteni ai dezvoltatorilor, bancile sunt acum creditorii cei mai raspanditi si cei mai "sofisticati". "Cu unul-doi ani in urma, foarte mult din decizia pe care o lua banca intr-o insolventa depindea de departamentul juridic, pentru ca, in momentul in care firma intra in insolventa, era preluata de acest departament", spune Speranta Munteanu, care a observat insa ca, in ultima vreme, bancile au realizat ca perspectiva economica asupra insolventei este importanta si se consulta cu specialistii, pentru a putea identifica alternativele intr-o astfel de situatie. "Este o schimbare de atitudine care se vede", remarca Speranta Munteanu, care este convinsa de faptul ca bancile vor lua atitudine semnificativ, chiar daca e un proces care va mai dura. "E posibil sa dureze atat de mult incat sa nu aiba beneficiu imediat, cat sa aiba beneficii dupa criza, cand lucrurile se vor schimba radical." Schimbata din criza va iesi toata lumea, nu numai companiile care au trecut prin insolventa si chiar prin faliment. Oricum, toata aceasta crestere a insolventelor a avut si o parte buna: cuvantul faliment nu mai suna atat de rau, nici macar pentru romani. Pentru ca un faliment curat a inceput sa para mai sanatos decat o afacere bolnava.