Cu summit-ul in atentia lumii-ntregi, cei veniti in capitala daneza din 129 de state in total au senzatia ca iau parte la cea mai importanta intrunire organizata vreodata pe planeta. Ca sa intelegeti magnitudinea evenimentului, Copenhaga are putin peste 500.000 de locuitori si 5.000 lucreaza pentru organizarea summit-ului. Lor li se adauga reprezentantii firmelor care investesc milioane de coroane, dolari sau euro in fiecare an in cercetarile legate de mediu. In total am primit 37 de fluturasi informativi de prezentare a unor solutii energetice verzi sau de protest.

Peste tot, oameni imbracati in tricouri albe cu sigla verde-albastra a COP15 sau cu ecusoane ale marilor firme implicate in productia de energie regenerabila. Inainte sa urci in metroul care se conduce singur, livrat de Siemens - doar una dintre cele mai importante companii care au in portofoliu investitii si inventii in solutii de mediu - ar trebui sa-ti cumperi o calatorie care costa echivalentul a 4-6 euro. O poti cumpara doar de la automatul de bilete, ce accepta numai unele carduri si coroane in moneda. Daca ai doar bancnote, esti pierdut. Insa daca esti acolo pentru COP15, si toata lumea pare sa fie - "urcati-va! Daca va intreaba cineva, spuneti ca va ridicati legitimatia de calatorie de la hotel", imi spune unul dintre tinerii cu tricouri COP15. Pana sa vina trenul potrivit pentru Phoenix Hotel Copenhagen, aflu ca e student si ca e voluntar. Colegii lui erau si ei voluntari si cu totii erau distribuiti la terminalul 3.

Danemarca, o tara mai mica decat Lituania sau Letonia, s-a hotarat la inceputul anilor '70 sa devina liderul mondial in lupta cu incalzirea globala. Cu riscul sa par tampit, am intrebat de ce tocmai Danemarca. "Pentru ca lumea are nevoie de repere concrete ca exista solutii in lupta cu incalzirea globala si cu poluarea. Lumea are nevoie si de fapte, nu doar de vorbe", mi-a spus primarul orasului Copenhaga, Ritt Bjerregaard. Sigur ca m-a crezut prost.

Danemarca e o tara bogata, intre cele mai bogate din lume (un PIB pe cap de locuitor de aproximativ 29.000 de euro), iar Copenhaga e pe primul loc in topul celor mai bogate si scumpe orase din lume, potrivit portalului CityMayors Economics, depasind in clasament Zürich, Geneva, New York sau Oslo. PIB pe cap de locuitor (masurat dupa puterea de cumparare a produselor de baza) este de peste 31.000 de euro, chiar 35.000 daca ne luam dupa Primaria Copenhaga. Salariul mediu este de peste 4.000 de euro net, iar taxele sunt pe masura - 33%. Ce legatura are bogatia cu incalzirea globala? In 2009, Bjorn Lomborg si Copenhagen Consensus Center, institutul de cercetare pe care il conduce, au lansat un dosar cu solutii la incalzirea globala, diferite de cele discutate la COP15. El spune ca daca Vestul vrea ca tarile subdezvoltate sa acorde importanta mediului, trebuie in primul rand ca oamenii de acolo sa nu mai moara de raceala si de febra. "}arile bogate nu mai au alta problema in afara incalzirii globale. Da, acum este criza economica, dar va trece, si estimarile pentru anul 2100 sunt ca lumea va fi mai bogata de patru-cinci ori decat este acum." Oamenii nu mor de sete in Vest, nici de foame sau de boli care se vindeca cu antibiotice; singurul pericol pentru ei este incalzirea globala, care le-ar distruge standardul de viata.