5. FMI NU ŢINE LOC DE GUVERN.

Dincolo de echilibrele macro cerute de FMI, prioritatea de grad zero a Guvernului este să creeze premisele pentru creşterea economică pe termen lung, bazată pe competitivitate, afirmă Andreea Paul, care argumentează în primul rând cu seria de iniţiative luate de cabinetul Boc în privinţa birocraţiei administrative. Până în prezent, 237 taxe şi tarife au fost comasate sau eliminate, din 491 existente la începutul anului 2009, spune ea. "Special pentru mediul de afaceri, am implementat un portal informativ de tipul One Stop Shop, care oferă toate informaţiile necesare pentru deschiderea unei afaceri şi a oportunităţilor de finanţare. Timpul de informare este astfel redus de la 4-8 ore la 10-20 minute. Acum lucrăm la diminuarea perioadei de înfiinţare a unei firme de la 10 zile la 3 zile".

Cel mai recent proiect al Guvernului, conform Andreei Vass, este crearea Consiliului Naţional de Competitivitate (CoNaCo), care "are la bază experienţa profesioniştilor din mediul privat şi cu sprijinul experţilor din mediul universitar şi academic; prin CoNaCo punem la cale o strategie de competitivitate a României pe termen lung". Ţinând cont că oamenii de afaceri cer Guvernului de ani de zile să-şi pună la punct o strategie de dezvoltare a economiei care să depăşească ideea "să lăsăm piaţa să decidă totul", mediul de afaceri ar trebui în teorie să salute o astfel de iniţiativă; totuşi, orice structură birocratică pare suspectă pentru o comunitate de business obişnuită să vadă, de la o legislatură la alta, cum numărul agenţiilor guvernamentale şi al sinecurilor presupuse de ele creşte continuu.

6. FĂRĂ PARCURI ÎN PĂDURE.

Premierul Emil Boc a recunoscut şi el, chiar săptămâna trecută, că "facem uneori investiţii de care se minunează oamenii", referindu-se la parcurile din pădure, patinoarele din sate cu drumuri de pământ sau săli de sport din comune care s-au înmulţit în ţară, în timp ce numărul de investiţii neterminate a ajuns la faimoasa cifră de 40.000, dintre care unele începute înainte de 1989. Boc a admis că e vorba de "greşeli de neiertat" şi a promis că nu se vor mai repeta, însă există riscul ca astfel de proiecte să continue, din dorinţa de a raporta un grad mare de absorbţie a fondurilor europene şi din uşurinţa cu care astfel de proiecte pot fi contractate cu firme loiale unuia sau altuia dintre partidele cu influenţă pe plan local.

Sorin Popescu, şeful ARPIM, se pronunţă pentru o ierarhizare a investiţiilor spre care ar trebui să se îndrepte statul, după cum urmează: "investiţii interzise până când România va reajunge la PIB din 2008 - cele care nu aduc profit şi nu securizează locurile de muncă (fântâni arteziene, borduri suprapuse etc); investiţii care aduc profit şi locuri de muncă: infrastructura rutieră, scutiri de taxe pentru investiţiile străine cu facilităţi de producţie etc.; investiţii care cresc siguranţa alimentară şi socială: sănătate, învăţământ, agricultură".