1. SITUAŢIA INTERNAŢIONALĂ NU-I O SCUZĂ.

Cum bine ştim, şi Polonia a traversat acelaşi climat de criză ca şi noi, ceea ce nu a împiedicat-o să evite recesiunea, mulţumită celor trei atuuri pe care le-a valorificat: piaţa internă mare, capacitatea de export şi fondurile europene. Estonia, a cărei economie căzuse cu aproape 18% din cauza crizei, şi-a revenit între timp pe seama investiţiilor străine, a fondurilor europene şi a structurii flexibile a economiei (ţara are cel mai mic sector public din UE, reprezentând 6,6% din PIB, birocraţia a fost aproape complet înlocuită de informatizarea administraţiei), iar anul acesta se aşteaptă la o creştere de peste 7%. Pentru noi însă, redresarea după recesiune a fost lentă şi modestă, iar previziunile de creştere pentru 2011 şi 2012 sunt rând pe rând ajustate în jos.

"O revenire mai rapidă a României trebuie însoţită de fluxuri semnificative de capital străin. Dar în condiţiile externe actuale, intrările mari de capital străin sunt puţin probabile, iar România va trebui să crească în special pe seama resurselor proprii. Fondurile europene pot fi o gură de aer proaspăt în acest context", afirmă Lucian Anghel, economistul-şef al BCR. Acum avem minister unic care să administreze fondurile europene, însă diavolul tot în detalii rămâne: "Nu cred ca prin crearea unei noi insitutii birocratice se poate rezolva problema absorbţiei fondurilor", susţine Florin Cîţu, având în vedere dificultăţile concrete întâmpinate de cine depune dosare pentru proiecte. "Cred că era mult mai bine să se concentreze eforturi la nivel de oraş, pentru a-i ajuta pe cei interesaţi să depună proiecte cu finanţare UE. În plus, acest sfat trebuia oferit gratuit."

Cantitativ, lucrurile stau mult mai bine acum decât anul trecut: conform Andreei Paul (Vass), consiliera prim-ministrului, până la sfârşitul lunii septembrie s-au făcut plăţi către beneficiari în valoare de aproximativ 1,16 miliarde de euro, echivalentul unei creşteri cu 67% a plăţilor faţă de sfârşitul anului trecut. Suntem conştienţi că fondurile europene sunt unul dintre pilonii creşterii sănătoase din România şi reprezintă o resursă insuficient valorificată. Înfiinţarea Ministerului Afacerilor Europene nu face decât să limpezească managementul şi responsabilităţile. Bineînţeles, trebuie dublată de măsuri pentru reducerea birocraţiei şi continuarea acordării de facilităţi pentru beneficiari, de pildă accelerarea procedurilor de licitare, care să eficientizeze întregul proces", declară Andreea Paul.