Anul trecut, volumul de vânzări a fost cu 25% mai mare decât în 2016, ajungând la 50 de milioane de euro. Creşterea a fost impulsionată de cererea tot mai mare de vacanţe pe charter (un grad mediu de ocupare de 98%), de circuite şi sejururi în străinătate şi în România, dar şi de deschiderea de noi puncte de lucru în Bucureşti şi în ţară. Potrivit reprezentantului Paralela 45, Turcia şi Grecia se păstrează în top pentru sejururile estivale, însă românii au început aleagă şi Spania şi Portugalia, care sunt destinaţii mai scumpe. „De asemenea, faţă de acum cinci ani, merg mult mai mulţi români în vacanţe exotice, care au devenit mai accesibile ca preţ şi care sunt preferate pentru plajă în lunile reci în România. Printre cele mai căutate destinaţii exotice sunt Thailanda, Punta Cana (Republica Dominicană), Maldive (o creştere spectaculoasă) şi Mauritius”, observă şi Dan Dumitru. Creşterea se menţine în 2018, în primele trei luni ale anului fiind de 25%, raportat la acelaşi interval din 2017, datorită reducerilor din perioada de early booking.

Boomul consumului s-a reflectat şi în vânzările de pe platforma de călătorii Vola.ro; în fiecare an, încă de la înfiinţarea acesteia, a înregistrat creşteri semnificative, chiar de 500% de la an la an, iar acum platforma creşte cu 15% - 30%. Daniel Truică, fondatorul vola.ro, observă că pentru călătoriile cu avionul criza nu a însemnat o înlocuire a acestora, ci o încetinire a consumului. Spre exemplu, dacă înainte de criză românii călătoreau în medie de două ori pe an în city breakuri (primăvara şi toamna) şi aveau o vacanţă mai lungă vara, în timpul crizei şi-au mai redus numărul vacanţelor; cei care călătoreau în interes de serviciu fie au rărit plecările, fie, dacă până atunci optau pentru clasa business de călătorie, s-au reorientat spre economy. „Lucrurile au revenit rapid la normal şi putem estima că studenţii şi cei care muncesc în afara României vin în ţară în medie de două ori pe an (în special de sărbători), iar turiştii care îşi cumpără bilete de avion de pe vola.ro aleg un număr din ce în ce mai mare de destinaţii exotice sau îndepărtate.” El observă creşteri pe destinaţii precum Maroc, Dubai, Thailanda, dar şi pentru destinaţii mai scumpe din Europa, cum ar fi ţările nordice. „Bugetul alocat călătoriilor probabil va creşte, însă asta nu înseamnă că vor cheltui mai mult pe o vacanţă, ci că vor avea poate mai multe vacanţe/plecări.”

Upgrade de viaţă, doar pentru unii

Pe cât de relevante sunt aceste cifre pentru o parte dintre români, la fel de relevant este un studiu al IRES realizat în urmă cu câţiva ani care spunea că mai mult de 4 milioane de români nu au ajuns niciodată la Marea Neagră, iar peste jumătate din populaţie nu a fost pe litoralul românesc în ultimii zece ani. Astfel, dacă evoluţia călătoriilor în străinătate este reprezentativă pentru majoritatea românilor şi pentru tendinţa unui „upgrade de viaţă”, studiul IRES arată încă decalajele dintre clasele sociale. Astfel, în timp ce angajaţii din Bucureşti, din Cluj şi din Timiş au încasat cele mai mari salarii medii nete în 2017 (câte 3.116 de lei net pe lună în Capitală în 2017, în timp ce în Clujul salariul mediu a ajuns la 2.670 de lei net, iar în Timiş la 2.501 lei net), în 22 dintre judeţele României salariile angajaţilor români sunt mai mici de 2.000 de lei net pe lună.

La fel de relevant este că, deşi veniturile medii nete ale românilor sunt duble faţă de acum zece ani, acestea sunt în continuare de circa cinci ori mai mici, spre comparaţie cu Germania, de pildă. Astfel, puterea de cumpărare scăzută în raport cu alte pieţe mai dezvoltate face ca o treime din cheltuielile unei gospodării din România să fie reprezentate de alimente şi băuturi nonalcoolice; după această pondere, România se află pe primul loc în Europa, arată Eurostat (la nivelul anului 2016, cel mai recent an pentru care există date publice disponibile). Prin comparaţie, o gospodărie din Marea Britanie alocă 5% din venituri pe alimente. În situaţia în care mare parte din venituri merg pe mâncare, alături de utilităţi şi transport, sumele rămase pentru vacanţe sau alte achiziţii sunt în continuare mici. Cu toate acestea, creşterea vânzărilor din ultimul an pe majoritatea pieţelor este un un indicator al redresării acestui decalaj şi, după cum spun reprezentanţii industriilor citaţi, ai potenţialului de dezvoltare pentru aceste segmente.