Vânzările de apartamente sunt pe un trend de creştere sănătoasă şi dezvoltatorii vor vinde în acest an spre 12.000 de locuinţe noi, faţă de 9.600 de apartamente anul trecut, un an în care, în pofida creşterii economice de 6,9%, vânzările de pe piaţa rezidenţială au fost în scădere, pe fondul incertitudinilor din sfera politică şi fiscală, potrivit declaraţiilor lui Bogdan Voica, CEO al companiei imobiliare Coldwell Banker. „Începând cu anii 2012-2013, vânzările au avut un trend crescător, fiind diferenţe pozitive de până la 20%, între un an curent şi anul anterior. Comparativ cu perioada dinainte de criză, numărul de locuinţe de lux vândute se află la acelaşi nivel, poate chiar puţin mai ridicat. În ceea ce priveşte bugetele, acestea au fost mai scăzute în perioada 2009-2012, dar în ultimii 2 ani acestea au revenit la un nivel ridicat, fiind din ce în ce mai mulţi cumpărători de locuinţe de top, cu bugete de peste 400.000 euro, ce au ajuns până la aproape 3 milioane de euro, pentru apartamente penthouse”, observă şi Florin Poştoacă, manager al departamentului investiţii al dezvoltatorului imobiliar Nordis Properties.

El observă că în ultima perioadă, cei care dorescă să cumpere locuinţe au devenit mai atenţi la calitatea construcţiei, la facilităţile oferite de un complex, la amplasare şi împrejurimi sau anumite caracteristici moderne -  „un sistem de „casă inteligentă”, sau clădiri verzi, prietenoase cu mediul. Aceste noi preferinţe se datorează uşurinţei găsirii informaţiilor în mediul online, dar şi din datorită faptului că majoritatea dezvoltatorilor au ridicat nivelul de calitate al construcţiilor, faţă de perioada de criză, astfel că au devenit lucruri uzuale elemente precum faţada ventilată, ferestre din aluminiu, finisaje premium sau atenţia pentru arhitectura unei clădiri”. Totodată, observă el, dacă în perioada de după criză, românii s-au orientat către apartamente premium cu suprafeţe medii, compacte, spre deosebire de perioada de înainte de 2008, când apartamentele de lux aveau suprafeţe mari şi foarte mari.

Ofertele last minute, pe cale de dispariţie

Atunci când aleg pe ce să îşi cheltuiască banii, principala prioritate pentru români au devenit călătoriile (34%), acestea surclasând mâncarea şi băuturile şi electrocasnicele, aflate pe locul doi, respectiv trei, potrivit unui studiu internaţional citat de reprezentanţii platformei de călătorii Momondo. Potrivit studiului Momondo, pentru a-şi permite o vacanţă, de exemplu, majoritatea (67%) pun în mod regulat bani deoparte. Nu e de mirare astfel că românii au cheltuit 3,1 miliarde de euro pe deplasările în străinătate anul trecut, faţă de 1,9 miliarde de euro în 2016, potrivit datelor de la BNR. Aceasta este cea mai mare sumă lăsată de români pe călătorii în afara ţării în ultimii zece ani.

Suma cheltuită pe deplasările în afara ţării s-a dublat faţă de anul 2008, când acest indicator se ridica la 1,47 mld. euro. Creşterea veniturilor românilor se resimte şi în vânzarea de pachete turistice. Spre exemplu, în ultimii ani, divizia de leisure a Happy Tour a  înregistrat o creştere constantă de 10%, cele mai căutate destinaţii fiind Spania, Turcia, insulele greceşti, dar şi Disneyland Paris, potrivit Danielei Ţoncu, head of leisure al Happy Tour. Valoarea medie a pachetului turistic achiziţionat în 2017 a fost de aproximativ 1.000 de euro, în creştere faţă de anul precedent. Volumul de vânzări al Happy Tour şi-a menţinut trendul de creştere de 10% an de an, ajungând la 54 milioane de euro în 2017.

„Turiştii români sunt mai dispuşi să călătorească mai des şi să plătească mai mult pe vacanţele lor. Şi nu se opresc aici. Ei au bugete mai mari cu 5-10%, preferă confortul, alegând hoteluri de 5 stele, şi merg în tot mai multe excursii opţionale, care pot însemna şi jumătate din costul unei vacanţe”, observă Daniela Ţoncu. Tot ea subliniază că, având venituri mai mari, românii rezervă vacanţele încă din perioadele de early booking, având de altfel trei-patru ieşiri pe an în străinătate; prin urmare, ideea de oferte last minute aproape că dispare.

„Categoric există schimbări în preferinţele turiştilor, fiind dictate de statutul social şi creşterea veniturilor. Am sesizat o orientare tot mai mare atât spre destinaţii cât şi spre hoteluri mai scumpe, ceea ce înseamnă românii vor confort, servicii deosebite, lux”, observă Ţoncu. De asemenea, o tendinţă importantă, în creştere, este apetitul tot mai mare al clienţilor români pentru destinaţii exotice – Maldive, Mauritius, Thailanda, Punta Cana, Seychelles  şi experienţe unice, cum ar fi safari în Kenya, Tanzania, Africa de Sud. Daniela Ţoncu este de părere că tot mai mulţi români vor avea în continuare cel puţin trei vacanţe pe an, printre care un sejur de vară şi un city break, iar mulţi dintre ei se vor îndrepta şi spre destinaţii mai scumpe din Europa şi către destinaţii exotice din Asia, Caraibe, Africa. „Bugetele lor vor fi mai mari, ei vor fi mai dispuşi să plătească pentru servicii extra, pe lângă pachetul de bază. Unii dintre ei îşi vor menţine preferinţele pentru vacanţe luxoase şi chiar pentru călătorii în jurul lumii”, crede reprezentantul Happy Tour.

Şi Dan Dumitru, marketing manager la Paralela 45, observă că românii nu mai sunt aproape deloc interesaţi de vacanţe last minute, prin urmare nu mai aşteaptă eventuale oferte din ce nu au reuşit agenţiile să vândă (dacă mai este cazul), ci cumpără din timp şi mult. Şi el observă că dacă în trecut majoritatea clienţilor avea o vacanţă pe an, cu precădere vara, în ultimii doi ani ei merg şi în cel puţin un city break (pe lângă un sejur). În plus, o parte semnificativă dintre ei sunt interesaţi de minivacanţe, cum ar fi cele de 1 Mai sau Paşte, dar şi de o ieşire la schi sau în diverse destinaţii de sezon cum ar fi Laponia. „Clienţii pun accent mai mult pe calitate şi nu caută preţul cel mai mic”, observă Dan Dumitru. Potrivit lui, dacă până acum doi ani bugetul mediu alocat era de 800 – 1.000 de euro pentru două persoane, acum cheltuiala turiştilor a crescut, ajungând la o medie de 1.300 – 1.500 de euro pentru două persoane. Din 2013 până în 2016 creşterea medie anuală a fost între 5% şi 7%; plusurile accelerate au început însă în noiembrie 2016 şi, de atunci, fiecare lună a înregistrat rezultate mai bune comparativ cu cele din anii trecuţi. „Anul 2017 a fost cel mai bun din perspectiva rezultatelor financiare, astfel încât nu se poate face o comparaţie cu perioada premergătoare crizei”, spune reprezentantul Paralelei 45.