Cătălin Samara, director de marketing, digitalizare şi IT în cadrul Carrefour, observă şi el o rafinare a gusturilor consumatorilor: „În această perioadă, consumatorii urmăresc raportul calitate-preţ şi comunicarea făcută de retaileri, dar îşi sporesc vizitele în magazine, încearcă mărcile private şi caută un anumit confort în experienţa de cumpărare”. Potrivit lui, într-adevăr, în decursul ultimilor ani asistăm pe de o parte la un fenomen de uptrading, în care consumatorii migrează de la produsele de prim preţ către cele mai scumpe din categorie şi către mărci premium; iar pe de alta, la o orientare către un mod de viaţă echilibrat, în coşul lor de cumpărături regăsindu-se acum tot mai multe alegeri sănătoase. El apreciază că interesul consumatorilor români în materie de alimentaţie sănătoasă va păstra o evoluţie pozitivă şi în următorii ani. „Însuşi faptul că aceştia încep să caute anumite produse în detrimentul altora, să se informeze, să citească etichetele pentru a afla ţara de origine a produsului, ingredientele, valorile nutriţionale sau eventualii alergeni prefigurează conturarea unei tendinţe clare.” Retailerii vin în întâmpinarea acestor noi nevoi în materie de achiziţii; spre exemplu, Carrefour a lansat Filiera Calităţii pentru carne, legume şi peşte, în parteneriate cu producătorii locali, pentru a oferi clienţilor trasabilitatea produselor. Totodată, retailerul francez oferă şi o gamă diversificată de produse bio, dietetice, fără gluten sau lactoză.

Reprezentanţii retailerului german REWE România (prezent pe piaţa locală prin supermarketurile Penny Market) observă că în ultimii cinci ani valoarea coşului de cumpărături a crescut cu mai mult de 10%. „Noi considerăm că această evoluţie are la bază influenţele macroeconomice, precum creşterea puterii de cumpărare datorată măsurilor fiscale din anii 2015-2016, dar şi măsurilor interne la nivel de companie, acestea bazându-se pe diversificarea sortimentului nostru, în special pe categoriile de produse proaspete: legume, fructe, carne, lactate”, explică reprezentanţii REWE. Totodată, menţionează ei, pe toată perioada crizei economice au observat o scădere a coşului de cumpărături. Reţeaua de magazine Penny Market s-a extins de la 149 de filiale în 2013 la 223 în anul 2018. În ceea ce priveşte comportamentul clienţilor, reprezentanţii REWE spun că nu pot generaliza. „Este foarte dificil în vremurile noastre să vorbim de un tip de consum valabil pentru toţi românii. De exemplu, dacă facem referire la părinţii cu copii mici, coşul lor zilnic de cumpărături este determinat de anumiţi factori printre care calitatea şi preţul.” Alte categorii de consumatori doresc o experienţă la cumpărături mai uşoară; de asemenea, ofertele lor sunt pe gustul tinerilor care caută alternative bune la preţuri avantajoase, în special când vine vorba de cumpărături de alimente sau de produse pentru casă şi bucătărie.

Fără vinuri dulci

O masă mai rafinată merge bine cu un pahar de vin alături, iar vânzarile companiilor din aceste domenii au crescut şi ele de la an la an. Românii au cumpărat anul trecut 3,8 milioane de hectolitri de vin, adică aproximativ 20 de litri per capita, în creştere faţă de anii anteriori (potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică şi International Organization of Vine and Wine). Ca nivel al consumului total, România se află pe locul 14 la nivel mondial şi pe locul şase în Uniunea Europeană. În ultimii ani, consumul şi alegerea vinurilor a devenit o activitate tot mai documentată pentru români. Astfel, atât cramele producătoare (32%), soiurile de struguri (31%), cât şi culoarea vinului – alb, roze sau roşu – (11%) şi momentul de consum (10%) sunt factori esenţiali în alegerea unei etichete potrivite, conform unui studiu realizat anul acesta de CrameRomania.ro şi ReVino.ro pe un eşantion format din 2.645 de persoane.

Potrivit informaţiilor publicate pe site-ul crameromania.ro, dezvoltarea şi apetitul pentru educaţie cu privire la alegerile în materie de vinuri pe care le facem s-au schimbat în ultimii ani. Ţinând cont de accesul la informaţie pe care îl avem, românii consumă din ce în ce mai mult vinuri seci, mai exact 58% dintre aceştia, în detrimentul celor dulci, care sunt preferate de doar 2% dintre respondenţi. Tot în acelaşi context, vinurile roşii ocupă primul loc pe podium, fiind preferate de 57% dintre români, urmate pe locul doi de vinurile albe alese în proporţie de 28%, de cele roze cu 13% şi pe ultimul loc de spumante cu 2%. Preţul pe care un român îl plăteşte pentru o sticlă de vin este în 43% dintre cazuri între 26 şi 50 lei, în 20% dintre cazuri între 16 şi 25 lei, iar 17% dintre respondenţi sunt dispuşi să plătească între 51 şi 70 lei.

Cu privire la soi, Feteasca Neagră (dintre cele trei tipuri de Fetească – Neagră, Albă sau Regală) este cel mai căutat – 52% dintre români îl preferă. „După consumul de vinuri, băuturile alcoolice precum ţuica, romul, coniacul, whiskey-ul sunt alese de 35% dintre români, iar berea tot de către 35% dintre aceştia. Am aflat astfel că respondenţii preferă cocteilurile sau alte băuturi uşoare într-o proporţie de 12%. În acelaşi timp, băuturile seci sunt din ce în ce mai apreciate în ţara noastră”, completează Alina Iancu, fondator al CrameRomania.ro şi ReVino.ro. „O noutate care poate fi legată de anumite obiceiuri de consum este că vinurile spumante se bucură de aprecieri între consumatorii români. Spumantul nu se mai bea doar la ocazii speciale. Găsim atât în HoReCa, cât şi în retail o gamă largă de spumante, indiferent că sunt româneşti sau de import. Este interesant că sunt preferate cele seci (adică brut, extrabrut)”, observă şi Adina Vulcan, marketing manager al producătorului de vinuri Domeniile Săhăteni. Potrivit ei, consumul de vin de calitate va continua să crească, iar producătorii au înţeles acest lucru. „Cel mai probabil, preferinţa pentru vinurile seci versus demiseci/dulci va continua să crească, la fel preferinţa pentru vinurile roşii. Remarcăm de ceva timp că românii sunt dispuşi să plătească puţin mai mult decât înainte cu cinci ani pentru o sticlă de vin de calitate”, subliniază Vulcan.