In ceea ce il priveste, Copos si-a pastrat insa relatia buna cu bancherii. De-a lungul timpului, Copos a lucrat cu BRD - Groupe Société Générale si spune ca trecerea prin criza a intarit si mai mult relatia cu BRD: "Suntem parteneri de afaceri care se cunosc foarte bine si stiu foarte bine ce sa astepte unul de la celalalt". Anul trecut, BRD i-a oferit un imprumut de 25 de milioane de euro, una dintre cele mai mari finantari obtinute de o firma romaneasca. Copos comenteaza ca pentru a obtine un asemenea credit in 2009, un an atat de afectat de criza, "trebuie sa te bucuri de o mare credibilitate pe piata financiara si sa ai afaceri extrem de solide".

La randul sau, Marcel Barbut, proprietarul producatorului de materiale de constructii AdePlast, a reusit sa refinanteze un imprumut de 20 de milioane de euro in decembrie trecut. Creditul initial i-a fost acordat de Raiffeisen in 2007, dar banca i-a dublat dobanda imediat dupa declansarea crizei in Romania. Barbut a tot cautat conditii mai bune pana la finele lui 2009, cand a semnat refinantarea creditului, pe sapte ani si la o dobanda mai mica, cu UniCredit.

n opinia lui, bancile din Romania au un mare avantaj - "statul a avut nevoie sa se imprumute masiv din sistemul bancar autohton, deci de ce ar mai fi avut nevoie bancile sa finanteze si afacerile locale?". Pe de alta parte insa, continua Barbut, bancile isi tin inca banii ramasi in vistierii, iar "asta e pacat si de neinteles. Economia reala este uitata, de parca nu din aceasta zona ar veni banii". Explicatia lui tine de efectul "pervers" al faptului ca sistemul bancar este dominat de capitalul strain, or, bancile straine sprijina cu precadere companiile din tarile de origine. "Noi am avut un astfel de exemplu cu Raiffeisen, care ne-a sugrumat cu dublarea dobanzii odata cu debutul crizei." Barbut considera ca refinantarea creditului a fost solutia ideala, dar stie ca in lipsa unor finantari serioase, antreprenorii romani nu vor putea dezvolta afaceri solide si competitive in zona - "pentru ca tinta noastra nu mai este doar Romania; multe companii au capacitatea si tehnologia sa iasa din tara".

Acum, pe fondul perspectivelor de usoara redresare economica, Rasvan Radu de la UniCredit }iriac Bank asteapta cresterea cererii de credite si revenirea increderii clientilor in economie. n ce-l priveste, apetitul scazut pentru investitii e una dintre explicatiile pentru reducerea finantarilor. "n primul rand, contractiei creditului privat, observata la finalul anului trecut, ii corespunde o contractie puternica a cererii de imprumuturi", spune bancherul. n al doilea rand, continua Radu, la nivelul sistemului bancar, politica de risc a mers intr-o directie mai conservatoare, determinata tocmai de incertitudinile din piata. Afacerile unei banci comerciale se bazeaza pe atragerea de resurse si redistribuirea lor prin procesul de creditare. Din acest punct de vedere, spune Radu, "ar fi absurd ca o institutie de credit sa nu doreasca sa contracteze imprumuturi".

Asadar, principala problema a bancherilor este tot una de incredere, de data aceasta in afacerea clientului. Si aici exista segmente cu un mai mare potential decat altele, precum cel energetic, transporturile sau parteneriatele public-private. Acestea ar trebui sa obtina cu usurinta banii necesari dezvoltarii, dar aici intervine o alta problema, semnalata de antreprenori - capacitatea bancherilor de a intelege afacerile clientilor.