Bancherii, atat in Romania, cat si in strainatate, se uita acum mult mai in profunzimea proiectelor, indiferent de domeniul de activitate unde se solicita finantarea. n proiectele imobiliare, rezidentiale sau comerciale, releva Niessen, bancherii sunt interesati de nivelul si marimea proiectului, de amplasare, de potentialii concurenti si, pe ansamblu, au devenit mult mai prudenti cand vine vorba de conditiile generale ale unui imprumut. Dar, daca in urma cu un an bancherii nici nu mai stateau la discutii cu dezvoltatorii imobiliari, astazi s-a revenit la discutiile neoficiale de la cafea. Daca gestul pare mai degraba unul de pastrare a contactului decat o intentie de revenire la vremurile bune, Niessen spune totusi ca unele banci finanteaza activ proiecte, dar prefera centrele aflate deja in operare. O parere diferita fata de cea a investitorilor imobiliari o are Viorel Micula - fondator, alaturi de fratele sau Ioan Micula, al companiei European Drinks. El spune ca sunt probleme la nivel de sistem bancar si ca statul ar trebui sa se implice si sa dea garantii, dupa modelul SUA sau al Germaniei. "Bancile trebuie sa finanteze companiile, caci altfel nu se poate face business." El considera ca statul e cel ce poate lua masuri pentru stimularea sectorului bancar si a economiei, altfel societatile vor taia costurile si somerii rezultati din proces vor deveni o povara tot pentru stat. Micula cere o strategie de tipul "mai bine previn decat sa repar".

n replica, Ionut Dumitru, director general al Raiffeisen Bank Romania, spune ca bancile trebuie sa plaseze banii depunatorilor, iar daca nu sunt suficiente proiecte finantabile in economia reala, atunci o face prin plasamente in titluri de stat - ceea ce s-a si intamplat intr-un an 2009 in care resursele bancilor s-au reorientat masiv catre finantarea statului. "Trebuie insa sa facem distinctie intre o situatie conjuncturala si strategia unei banci pe termen mediu si lung", indeamna bancherul de la Raiffeisen.

Pe antreprenori, comenteaza George Copos, aceasta reorientare a bancilor de la creditarea sectorului privat spre creditarea statului ii dezavantajeaza inclusiv prin faptul ca statul utilizeaza banii respectivi mai ales pentru cheltuielile curente, ca plata salariilor si a pensiilor, nu pentru investitii in dezvoltare. Recesiunea ne-a prins deja cu deficit bugetar mare, de aproape 5% din PIB, astfel incat statul nu si-a putut baza nicio strategie anticriza pe investitii in proiecte publice, fiind dimpotriva nevoit sa incerce reducerea deficitului, spre a satisface conditiile cerute de FMI si UE pentru imprumutul de aproape 20 de miliarde de euro contractat anul trecut.

Copos admite ca multi antreprenori nu mai pot returna constant, din varii motive, ratele bancare, iar aceasta se traduce in scaderea lichiditatilor din vistieriile bancilor, ceea ce conduce la gatuirea procesului de finantare. n aceste conditii, aproape toate bancile au ales cea mai logica solutie de supravietuire - imprumuturile acordate statului. "Aceasta e insa o rezolvare de moment, care va dezavantaja bancile pe termen mediu si lung, pentru ca le reduce foarte mult celelalte perspective de dezvoltare", crede omul de afaceri. E mult mai comod sa finantezi statul decat sa iti asumi o coparticipare la un proiect cu un grad oarecare de risc, dar, in timp, solutia aceasta se va intoarce impotriva bancilor: "Scaderea drastica a capacitatii de plata a tuturor agentilor economici, stagnarea si blocajele economice, somajul, falimentele in lant si prabusirea investitiilor, toate pot antrena in final si caderea bancilor", considera George Copos, care vede reintoarcerea Romaniei intr-o "normalitate economica" abia din 2013.