Au existat cazuri in care bursierii si-au pierdut sprijinul financiar, din cauza nerespectarii conditiilor contractuale - obligatii ce tin in primul rand de performantele academice. Dar numarul dosarelor a crescut, de la 300 de candidaturi in primul an (2008-2009) la 470 de dosare, "mult mai bune", anul acesta. "Avem studenti acceptati la primele zece universitati din lume: Harvard Business School, Oxford, Cambridge, Imperial College London sau UCL, cu parcursuri academice impecabile, implicati si in proiecte sociale si care mai au si recomandari calduroase din partea unor personalitati din mediul economic", comenteaza directorul fundatiei.

In general, studentii romani care invata in prezent la cele mai bune universitati din lume, mai ales cand vorbim despre primele zece (potrivit clasamentului realizat de QS, o retea globala specializata in educatie manageriala si cariere de top - un gen de punte de legatura intre universitati, studenti si companiile angajatoare), beneficiaza local de o bursa. Ajutorul financiar primit de acolo poate fi partial sau complet, iar criteriile de acordare difera de la o scoala la alta. Multi studenti vor absolvi cu o datorie materiala fata de universitate, bani pe care va trebui sa-i restituie. Datoria aceasta este un fel de "polita de asigurare" pe care si-o iau mai ales americanii, dar si britanicii sau alte state cu sisteme de invatamant de top, ca studentul pe care l-au acceptat, pregatit si finantat va ramane acolo si-si va aduce contributia in societatea unde a invatat.

La MIT, de exemplu, studentul e obligat sa ia un imprumut de minimum 5.000 de dolari de-a lungul studiilor, spune Duduta. "Ei (MIT) vad acest imprumut si obligatia de a-l achita drept un imbold pentru gasirea unei slujbe dupa terminarea facultatii." Lui Duduta ii pare o idee buna. Are niste bani in plus in timpul studiilor, cu care poate sa faca ceva util, cum ar fi sa calatoreasca. Sau orice altceva. In plus, continua el, dupa absolvire e o motivatie serioasa pentru orice student de a nu se multumi sa stea acasa cu parintii. Nu crede ca datoria e cea care ii leaga pe studenti de universitate sau de America. "Daca decizi sa te-ntorci in Romania, sunt sanse ca banca sa renunte la datoria ta." Cu alte cuvinte, daca un tanar decide sa munceasca in Romania, unde probabil nu poate aduna acei bani indeajuns de rapid, universitatea ii poate sterge datoria, sustine Duduta.

Un an la MIT costa aproximativ 53.000 de dolari, suma ce include pretul cazarii si costurile estimative ale meselor timp de un an. In cazul lui Mihai Duduta, universitatea i-a oferit un ajutor financiar complet. Lucreaza cate 20 de ore pe saptamana in laborator si este platit pentru asta. "Am avut o sumedenie de joburi, de la bibliotecar la asistent pentru un curs, dar in ultima vreme m-am concentrat pe pasiunea pentru cercetare."

In ce-l priveste, nu-si face griji pentru datorie. S-a mutat in afara campusului, intr-un apartament: "Chiria medie e cam 700-800 de dolari, dar se gasesc locuri si mai ieftine si mult mai scumpe". Petrece intre 10 si 12 ore pe zi in laborator, face cercetare de la opt dimineata pana la primul curs si a redus la minimum (trei pe semestru) numar cursurilor pe care le urmeaza. Dupa ora trei sau patru revine in laborator si sta acolo pana seara. Cateodata exerseaza cu partenera, pentru ca este in echipa de dans a MIT.