Studentii de elita - generatia pierduta a Romaniei

Postat la 08 decembrie 2009 2379 afişări

De ani buni s-a lansat ideea ca daca tinerii scoliti la cele mai bune universitati din lume – elitele noastre – s-ar intoarce sa lucreze in tara, economia Romaniei ar progresa mai repede. Insa, daca vorbiti cu studentii sau profesorii romani din strainatate, vor spune ca dorinta lor de afirmare profesionala e greu compatibila cu societatea de acasa. Si deci spera ca lucrurile vor merge mai bine. Deocamdata putini au intentia de a se intoarce, cum spune unul dintre ei, ”cu scopul de a schimba lucrurile in Romania”

Andrei Caramitru, managing partner al biroului local al firmei de consultanta McKinsey, sublinia intr-o discutie anterioara cu BUSINESS Magazin ca atragerea elitelor romanesti din strainatate e insa o raspundere comuna, pe de o parte a statului, pe de alta parte a companiilor private. Or, acestea din urma nu doar ca nu "agata" niciun astfel de absolvent, dar cele mai multe, poate cu exceptia multinationalelor, nici macar nu-si dau seama de importanta unui astfel de demers. Consultantul spunea ca pentru educatie, esentiala este colaborarea dintre mediul public si cel privat, dupa exemplul Canadei sau al Elvetiei (Caramitru a facut facultatea in Elvetia si a trait acolo 13 ani), unde guvernul cerceteaza foarte atent in ce domenii exista cerere de personal, distribuie datele mai departe in sistemul educational si aduce mereu oferta la nivelul cererii. Pentru aceasta insa, continua Caramitru, ne-ar trebui mai multe scoli practice si de meserii, scoli care ar putea furniza personal†exact acolo unde economia are nevoie de el.

In unele cazuri, necesitatea de a recruta angajati pentru o companie anume da nastere totusi unor initiative cu perspectiva mai larga. In august, Fundatia Dinu Patriciu si Liga Studentilor Romani din Strainatate au lansat proiectul Joburilaorizont.ro, cu scopul de a atrage in tara absolventii romani din strainatate. Fundatia acorda anual, incepand din 2008, 100 de burse in valoare de 15.000 de dolari pentru studii masterale sau doctorale in strainatate. Studentii au obligatia sa revina si sa lucreze in tara, fie in mediul public, fie in cel privat, pentru o perioada egala cu cea a studiilor. Anul acesta trebuie sa revina in tara, pana in luna decembrie, 32 de bursieri. Dintre acestia, spune Tincuta Baltag, directorul general al fundatiei, 16 au revenit deja in Romania si cativa au reusit deja sa se angajeze in companii multinationale. "Unul ne-a anuntat ca si-a pornit propria afacere, prin care va crea cateva zeci de locuri de munca", spune Baltag.

Eligibili sunt atat bursierii programului Orizonturi Deschise (bursa oferita de Patriciu), cat si de membrii Ligii Studentilor Romani din Strainatate sau de alti tineri romani care se afiliaza organizatiilor partenere. "Pana acum avem 150 de CV-uri completate si companii ca Banca Romaneasca, BitDefender, Institutul pentru Tehnica de Calcul, Kaspersky Lab, Microsoft Romania, Mobexpert, Omniasig, Raiffeisen Bank si Xerox sunt inscrise in program", adauga Baltag. In ce-i priveste pe tineri, spune ea, ei sunt dispusi sa revina si in cadrul institutiilor publice, si in mediul academic, dar si in cel privat. Pentru anul scolar 2009-2010, din cele 70 de burse disponibile (30 au fost "rezervate" bursierilor din promotia trecuta, al caror program de studii e mai lung de un an), 35% au fost distribuite catre stiintele economice, alte 35% catre inginerie, stiinte exacte si IT, 15% pentru stiinte socio-umane si restul pentru alte domenii. "In lipsa datelor statistice privind cererea din economie, noi ne folosim de datele din presa, sau de contactele noastre cu mediul de business, ori de experienta membrilor juriului si consultantilor", explica Baltag.

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

/cover-story/studentii-de-elita-generatia-pierduta-a-romaniei-5154917
5154917
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.