În 2009, cariera sa a evoluat odată cu promovarea în funcţia de IT manager pentru România si Moldova. În urmă cu doi ani a hotărât să facă „o schimbare de macaz, abordând o industrie nu foarte diferită, dar efervescentă şi plină de provocări“, după cum descrie acceptarea funcţiei de IT manager pentru reţeaua de 67 de restaurante McDonald’s din România. Responsabilităţile sale actuale constau în dezvoltarea proiectelor de IT şi inovaţie digitală din cadrul companiei, iar obiectivele sale converg către scopurile companiei pentru care lucrează. „Aceasta a fost întotdeauna un pionier al tehnologiei, inovaţiei şi aplicaţiilor din sfera digitală. Vreau ca McDonald’s în România să fie recunoscut (...) şi pentru tehnologia ce este încorporată în fiecare restaurant.“

Liviu Osman consideră că, de-a lungul timpului, priorităţile directorilor de IT s-au schimbat, iar cei care activează pe piaţa locală nu au făcut excepţie. Astfel, deşi costurile de IT au reprezentat mereu o componentă importantă în balanţa financiară, odată cu stabilizarea pieţei de hardware, a celei de comunicaţii şi prin externalizarea unor servicii, costurile au devenit predictibile şi uşor de bugetat. Potrivit lui Osman, rolul unui director de IT a virat treptat spre proiecte care susţin dezvoltarea financiară a companiei. El exemplifică prin proiecte care au dus la creşterea vitezei cu care se iau comenzile prin implementarea sistemului de plată cashless, la îmbunătăţirea eficienţei în zona operaţională şi vânzări, atragerea şi fidelizarea clienţilor prin instalarea de tablete şi chioşcuri digitale şi la fluidizarea informaţiei ce circulă de la casele de marcat spre sistemele de analiză şi raportare.

Cel mai recent exemplu de proiect strategic iniţiat de companie este Restaurant of the Future şi constă într-o dezvoltare a modului în care clienţii interacţionează în şi cu restaurantele companiei. „Este vorba de un sistem complet nou ce revoluţionează modul de operare de până acum, plecând de la procedura prin care se iau comenzile (meniu digital, tablete, chioşc digital) şi ajungând la folosirea meselor interactive în restaurantele cu Birthday Room. Normal, întreaga activitate din bucătărie a fost regândită, astfel încât să fie adaptată noilor realităţi“, explică el. Potrivit lui, o bucătărie McDonald’s este centrul de comandă, locul în care echipamentele pot fi programate şi pot sugera, de pildă, numărul de sandvişuri ce trebuie produse într-un anumit interval orar.

În ce priveşte modul în care a relaţionat cu ceilalţi manageri din companie, Osman spune că dacă de-a lungul timpului un director IT a raportat către directorul financiar, cel operaţional sau către un director IT regional, el lucrează direct cu directorul general al McDonald’s România. „Directorul general al McDonald’s în România este coordonatorul direct şi cred că este situaţia ideală pentru că scurtează foarte mult lanţul decizional şi oferă şansa directorului IT să-şi expună ideile şi propunerile în cadrul echipei de management.“ Provocări pentru directorul de IT al McDonald’s? „Viteza cu care se schimbă lumea digitală este o provocare pentru oricine. O alta ar fi modul în care clienţii noştri acceptă şi folosesc propunerile noastre.“

SPECIALISTUL IT DIN HR

Răspunsul la întrebarea „Este acesta domeniul în care să îmi fac o carieră?“ a venit pentru Marius Soceanu, IT Manager & EE & MENA Project Manager al companiei de recrutare şi închiriere de muncă în regim temporar Adecco Romania, odată cu primul loc de muncă, undeva în 2007, în perioada în care era student la Universitatea Politehnica din Bucureşti. În prezent, departamentul de IT al companiei cu peste 8.000 de angajaţi în regim temporar în România se rezumă la trei oameni, o parte din suportul pentru utilizatorii finali fiind oferit prin servicii externalizate; oamenii interni se concentrează mai mult pe servicii specifice, raportări şi gestionarea cererilor venite din partea angajaţilor interni referitor la soluţii menite să îi ajute la îndeplinirea activităţilor zilnice, dar şi soluţii pentru oamenii aflaţi la client ce desfăşoară acolo activităţi specifice.

În prezent, în funcţia pe care o deţine, preocupările principale ale lui Soceanu se concentrează spre găsirea soluţiilor pentru ca alte departamente să fie mai eficiente, pe adaptarea infrastructurii la un nivel mai ridicat pentru a ţine pasul cu trendinţele şi piaţa, cât şi securizarea la mediului de lucru. La acestea se adaugă implementările pe plan local ale proiectelor venite de la grup şi ale politicilor de securitate impuse de grup. Bugetul anual dedicat proiectelor IT locale nu depăşeşte 20.000 de euro pe an, în contextul unui running cost mai mare, datorat în mare măsură costurilor venite de la grup pentru platformele furnizate de ei.

Soceanu şi-a început carierea ca helpdesk IT support la o companie mică, ce activa în domeniul retailului de piese pentru echipamente profesionale de prelucrare a diferite materiale. Pasiunea pentru IT şi robotică a avut-o dintotdeauna: „Pe primul l-am aprofundat în cariera profesională, iar pe cel de-al doilea l-am aprofundat în cercetare la nivel de master, ulterior doctorat“. Şi el îşi aminteşte de primul PC pe care mama sa i l-a cumpărat când era la liceu, la profilul matematică-informatică. Dacă majoritatea copiilor, atunci când primesc un PC, se gândesc imediat ce jocuri să ruleze pe el, prima sa curiozitate a fost să vadă ce setări are sistemul de operare şi cum este structurat hardware‑ul. În scurt timp după primul job a făcut saltul la o companie de IT ca system administrator, iar despre acel rol spune că a fost locul în care s-a format ca specialist în IT. 

Totodată, în această perioadă, a fost externalizat la companii precum Rompetrol, MSD, UCB Pharma, Total Energy Business, Statkraft şi alte companii din diverse domenii de activitate. „Avantajul acestor externalizări a fost semnificativ pentru cunoaşterea proceselor şi acomodarea foarte uşoară de la un segment de business la altul. Având o imagine de ansamblu foarte bună, mi-a folosit ulterior să mă implic direct în strategia de business a comaniilor unde am activat“, povesteşte el.