In context, Davidoglu crede ca ofertele de produse cu preturi reduse la care recurg comerciantii din ce in ce mai des sunt o miscare gresita, care va duce la distrugerea pietelor, a caror valoare deja scade masiv, iar o revenire la situatia anterioara va fi dificila. "E un moment de cotitura. Lantul de distributie, de exemplu, este sub presiune, pentru ca aici este vorba despre costuri fixe, iar atunci cand vanzarile scad, aceste costuri devin mai ridicate si este nevoie de reduceri. Coroborat cu lipsa lichiditatilor, presiunea devine si mai mare si se resimte in final in puterea de cumparare a consumatorului si in stilul de viata al acestuia."

Strict in cazul Romaniei, reducerile consumului care s-au inregistrat in 2009 si in prima parte a acestui an vor capata, probabil, o dimensiune suplimentara odata cu reducerea salariilor bugetarilor cu 25% si a pensiilor cu 15%. Conform estimarilor aparute in Ziarul Financiar, consumul ar urma sa scada in Romania cu 10-15%, reducere aproximativ egala cu cea din 2009, de 10,3%, inregistrata in urma scaderilor de venituri din sectorul privat. Ar urma sa fie afectate, cred managerii de companii, produsele scumpe, piata auto, electrocasnicele, piata imobiliara. Trebuie remarcat si ca multe dintre produsele ieftine sunt in general apanajul pietelor agroalimentare si al centrelor comerciale en-gros, bine ancorate in economia gri si care scapa statisticilor oficiale.

Noua clasa de mijloc

In afara pretului mai mic platit la casa, un roman, un francez sau un american contabilizeaza o suma de efecte, in plan social, economic sau politic, ale alegerii lucrului ieftin in dauna celui mai scump. Care sunt aceste efecte si cum actioneaza?

De cel mai important efect vorbeste Ciprian Moga de la iQuest: de un consumator mai rational. "Un fenomen vizibil in orice hipermarket este cresterea numarului de persoane care au o lista de cumparaturi, lucru care inainte nu exista", spune Moga. Acesta este un prim pas spre un consumator mai rational, mai matur si mai ponderat, in Romania, dar si in restul Europei de Est, consumator ce poate sta la baza formarii, la un moment dat, a unei clase de mijloc viabile. "In perioada anilor '60, Vestul a traversat o perioada de inflorire, de boom economic, bazat pe productia de masa, din care a rezultat o clasa de mijloc puternica din punct de vedere economic si social", spune Ciprian Moga.

Fenomenul aparitiei unei noi clase de mijloc s-ar putea repeta in aceasta perioada, dar formarea noii categorii sociale se face pe alte fundamente decat cele de pana acum, adica pe cumpatare si economisire si nu prin mijloace consumiste si pe sporirea puterii de cumparare in urma cresterii artificiale a veniturilor si a abuzului de credite. Ca o paranteza, ultima oara cand s-a vorbit de formarea unei noi clase de mijloc la nivel mondial a fost in urma cu circa cinci ani, cand lumea vorbea de fenomenul BRIC - Brazilia, Rusia, India si China si economiile lor in miscare. Analistii economici spuneau atunci ca BRIC este mediul propice pentru aparitia unei clase de mijloc ceva mai modeste financiar decat ocidentalii, dar mult mai avuta decat restul populatiei BRIC.