Previziunile pentru 2016 indică un an al schimbărilor.

Fie ele pozitive, negative sau fără impact imediat, schimbările vor avea impact şi la nivelul mentalităţii liderilor, care vor fi mai atenţi la ceea ce se întâmplă în jur şi vor avea reacţii corespunzătoare mai rapide. Eugen Voicu, de la Certinvest, speră ca acest lucru să devină o practică consecventă, iar ritmul de adoptare a acesteia să fie unul suficient de rapid. La fel cum o practică trebuie să devină şi inovarea, atât la nivel industrial, cât şi în ceea ce priveşte microinovarea, care presupune o schimbare la nivelul mentalităţii şi a modului cum oamenii îşi privesc locul de muncă şi priorităţile. Tot inovatoare vor trebui să fie şi companiile care caută specialişti buni, la fel cum inovaţia este căutată şi în agricultură sau servicii, care se transformă rapid şi au nevoie de soluţii pentru a prinde din urmă dezvoltarea tehnologică.

CĂTĂLIN OLTEANU, DIRECTOR GENERAL, FM LOGISTIC

ELECTORAL

Deja au început inaugurările, tăierile de panglică, este atât de evident că 2016 va fi marcat de alegeri şi de efectul acestora. Vor apărea drumuri noi, kilometri adiţionali de autostradă, promisiuni de salarii mai mari, de joburi etc. În cele din urmă, măcar în anii electorali să beneficiem de ceva.

INCERTITUDINE

E deja greu de explicat fenomenul economic 2015, deja avem cu mult mai multe întrebări decât răspunsuri pentru 2016, toţi facem prognoze pe creştere şi tuturor ne este frică de faptul că oricând ceva ar putea da peste cap prognozele. Va ajuta fenomenul electoral creşterea economică? Sau vor apărea efecte adverse la măsurile deja luate?

RISC

2016 va fi despre managementul riscului. Cât să rişti, cât să te întinzi cu prognoza? Cum vor continua conflictele din Siria şi Ucraina, ce efecte vor avea conflictele din economia mondială sau cum vor afecta acestea economia noastră? Ce alte fraude vor mai fi descoperite şi pe unde? Cum ne vor afecta?

Dragoş Petrescu, ANTREPRENOR

CREŞTERE

Este evident că românii sunt dispuşi să cheltuiască mai mult. Au salarii mai mari, au speranţe într-o guvernare mai curată, au acces la credite mai facil şi vor să depăşească momentele crizei. Sunt mai optimişti.

INCERTITUDINE

Este data de inconsistenţa legislativă cu multe noutăţi şi fara corelare solidă. Lipsa de sprijin (forţă) a unui guvern tehnocrat poate fi determinantă într-o potenţială blocare a activităţilor statului.

RISC

În condiţiile unei schimbări de reguli de joc, gradul de risc pe care şi-l iau investitorii devine important. Este o fereastră de oportunitate care poate fi folosită de cei cu apetit mare la risc.

Grigore Horoi, PREŞEDINTE AGRICOLA BACĂU

CREŞTERE

În anul 2016 guvernul tehnocrat va avea nevoie de susţinerea partidelor politice, iar acestea din urmă – ca în fiecare an electoral - vor impune condiţii care se vor materializa în gesturi cu caracter electoral şi care pot impacta negativ economia pe termen lung.

INCERTITUDINE

Saltul de 3,5 – 4% va fi susţinut în special prin creşterea consumului, la rândul său susţinut de creşterile salariale din agenda guvernului. De asemenea, cred că investiţiile în infrastructura pot genera creşteri pe termen scurt şi ar oferi o foarte buna perspectivă pe termen mai lung şi că stimularea investiţiilor în sectoarele productive ar oferi de asemenea speranţa unei evoluţii pozitive pe termen mediu şi lung.

RISC

Eforturile marilor puteri ale lumii în a-şi defini poziţia în noua arhitectură geopolitică pot impacta economiile tuturor ţărilor din zonele vizate. Conflictele din Orientul Mijlociu şi nordul Africii şi migraţia către ţările europene sunt, de asemenea, o sursă de instabilitate şi incertitudine. Radicalizarea – venirea la putere în ţările europene a partidelor cu vederi ultranaţionaliste – pune sub semnul întrebării dezvoltarea viitoare a Uniunii Europene.

Ştefan Liuţe, BRAND STRATEGIST ELECTORAL

În România lucrul acesta contează nefiresc de mult. Chiar dacă avem un guvern tehnocrat, mă aştept să apară tradiţionalele „pomeni“ electorale. Economia noastră depinde încă prea mult de stat, de instituţiile administraţiei publice, aşa că orice „nevroză“ în acestea din urmă se resimte vizibil în mediul de afaceri.

RISC

Cel mai mare risc pe care îl văd este aproape completa noastră nepregătire pentru a face faţă unor provocări foarte mari şi foarte serioase. De la ascensiunea extremismului şi fanatismului până la încălzirea globală, ne confruntăm azi cu lucruri cărora nu ştim să le facem faţă. De multe ori, în loc de calm, curaj şi colaborare reacţionăm (noi şi alţi europeni) prin panică, frică şi izolaţionism. Devenim xenofobi, rasişti şi dăm cu bâta înainte să înţelegem şi să gândim. Devenim obscurantişti şi bigoţi, negând realităţi precum încălzirea globală, eficienţa vaccinurilor sau epuizarea resurselor naturale. Dacă Europa se fărâmiţează în faţa acestor riscuri (aşa cum evident doresc unii), mă aştept la un nou Ev Mediu, cel puţin la fel de neplăcut ca primul.

GLOBALIZARE

Globalizarea nu este propulsată doar de o parte a elitelor economice, culturale şi politice. Mai există un motor în faţa căruia gardurile de sârmă ghimpată şi tarifele vamale nu au nicio şansă. E vorba de presiunea demografică. Ea face globalizarea inevitabilă, influenţează profund economia şi politica, dar nu are suficient sexappeal mediatic pentru a fi o preocupare reală pentru omul obişnuit. Mă aştept ca societăţile şi cultura occidentale să se transforme masiv în următorii 50 de ani sub presiunea globalizării, chiar dacă unii oameni se vor opune din răsputeri.