Cel mai mare pariu va fi însă modul cum vom face faţă riscurilor la care suntem expuşi.

România ar trebui să aibă creştere economică şi să treacă printr-o serie de schimbări sociale şi politice aşteptate de mult timp. Cadrul în care au loc aceste schimbări este însă unul sensibil. Ştefan Liuţe, fondator al agenţiei de branding Storience, crede că 2016 aduce cu sine o serie de probleme pentru care nici România, nici Europa nu sunt pregătite: „Cel mai mare risc pe care îl văd este aproape completa noastră nepregătire pentru a face faţă unor provocări foarte mari şi foarte serioase. De la ascensiunea extremismului şi fanatismului până la încălzirea globală, ne confruntăm azi cu lucruri cărora nu ştim să le facem faţă. De multe ori, în loc de calm, curaj şi colaborare reacţionăm (noi şi alţi europeni) prin panică, frică şi izolaţionism. Devenim xenofobi, rasişti şi dăm cu bâta înainte să înţelegem şi să gândim. Devenim obscurantişti şi bigoţi, negând realităţi precum încălzirea globală, eficienţa vaccinurilor sau epuizarea resurselor naturale. Dacă Europa se fărâmiţează în faţa acestor riscuri (aşa cum evident doresc unii), mă aştept la un nou Ev Mediu, cel puţin la fel de neplăcut ca primul“.

Din categoria riscurilor la care nu am vrea să ne gândim fac parte şi „previziunile scandaloase“ ale Saxo Bank, specialistul pentru investiţii şi tranzacţionare online multi-asset care publică la fiecare început de an o listă cu 10 evenimente improbabile, poate sub-apreciate, care ar putea avea consecinţe semnificative asupra peisajului financiar. „Ne apropiem de finalul paraliziei de paradigmă ce a dominat reacţia politică la criza financiară globală. Relaxarea cantitativă şi alte forme de intervenţie au eşuat. China este în tranziţie, iar tensiunile geopolitice sunt mai complexe ca niciodată. Costul marginal al banilor creşte, la fel şi volatilitatea şi incertitudinea“, a explicat Steen Jakobsen, economist-şef la Saxo Bank, contextul în care au stabilit previziunile pentru 2016. Unul dintre cele 10 scenarii este creşterea rublei ruseşti cu 20% până la finalul lui 2016, care poate fi cauzat de creşterea cererii pentru petrol şi de creşterea dobânzilor de către Fed. Un alt scenariu lansat de Saxo este legat de Fed-ul agresiv care ar putea fi martorul unei scăderi a obligaţiunilor corporative globale, iar un altul de fluctuaţii importante ale preţului petrolului. „Preţul de coş al ţiţeiului OPEC scade la cel mai mic nivel din 2009 încoace, iar neliniştea membrilor mai bogaţi sau mai puţin bogaţi ai cartelului în legătură cu strategia «furnizează-şi-condu» continuă să crească. Mult-aşteptatul semn al unei încetiniri accentuate în producţia non-OPEC pare că începe să pâlpâie. Încurajat în mod corespunzător, OPEC prinde piaţa la vârf cu o ajustare în scădere la rezultat. Preţul determină o redresare rapidă, investitorii îngrămădindu‑se să revină pe piaţă de pe poziţia long – aducând din nou preţuri de 100 $/baril la orizont“ – aşa arată scenariul Saxo referitor la saltul petrolului înapoi la „bancnota de un baril“.

O altă previziune a Saxo care, dacă s-ar întâmpla, ar afecta direct România, este o potenţială nouă criză dotcom: „2016 ar putea fi un nou 2000 în Silicon Valley pe măsură ce mai multe start-up-uri vor întârzia monetizarea şi modelele de business concrete în schimbul câştigării utilizatorilor şi al încercării de a ajunge la o masă critică“.

România ar putea fi grav afectată de o astfel de criză mai ales în contextul în care sectorul IT&C este aşteptat să aducă, în 2016, cea mai mare contribuţie la creşterea economică a ţării.

Conform datelor prezentate de Harald Dietter, partener în cadrul Ensight Management Consulting, la Noaptea Predicţiilor, eveniment organizat de DC Communications, sectorul IT&C contribuie la economia naţională mai mult decât construcţiile şi serviciile financiare laolaltă. În 2014, piaţa IT&C a contribuit în total cu 6% la PIB-ul naţional şi cu 7,4% în 2015. Dezvoltarea sectorului nu se bazează numai pe capacitatea României de a livra constant forţă de muncă specializată, dar şi pe faptul că dezvoltarea segmentului IT nu se bazează pe infrastructură rutieră sau de cale ferată, ci pe infrastructura internet, care se numără printre cele mai rapide din lume. Harald Dietter crede că tendinţele legate de digitalizare necesită acum dezvoltări pe scară largă, mai ales în contextul în care companii software precum SAP, Microsoft, Oracle şi multe altele se concentrează actualmente pe recodificarea platformelor lor software: „România este un contribuitor important în termeni de furnizori, datorită centrelor software near-shore şi facilităţilor de dezvoltare R&D operaţionale în ţară, iar SAP, Intel, Microsoft şi alţii dispun deja de centre de dezvoltare operaţionale în România“.

IT-ul, agricultura şi industria sunt domeniile către care oamenii din business privesc optimist atunci când vorbesc despre creşterile din 2016. Dragoş Pîslaru, manager general al GEA Strategy & Consulting, caracterizează 2016 în trei mari categorii de dezvoltare: anul marilor şantiere („în 2016, România va reuşi în sfârşit să deschidă majoritatea proiectelor majore de infrastructură pe care le avea restante. Cu un premier ex-comisar UE, un guvern aliniat şi un ministru al fondurilor europene specializat la DG Regio, se va vedea că birocraţia poate funcţiona dacă o coordonezi cu cap şi fără corupţie. Vorbim de transport, mediu şi energie, de deblocarea proiectelor de pe programul regional, dar şi de finalizarea ELI (Extreme Laser Infrastructure) de la Măgurele“), anul huburilor de antreprenoriat („Anul următor va marca expansiunea fără precedent a huburilor, maker-space-urilor, a incubatoarelor şi acceleratoarelor şi a altor centre de afaceri.

Marile municipii au dat deja tonul în ultimii ani (Bucureşti, Cluj, Timişoara, Braşov etc.), iar o serie de alte oraşe vor urma pe listă. Această hubizare va determina şi primele alianţe şi colaborări ce vor duce la germenii unui ţesut antreprenorial local. Minuni nu vom avea deja la anul, dar un aer proaspăt antreprenorial şi creativ va fi simţit în oraşele ce îşi vor propune dezvoltarea inteligentă“) şi anul regândirii şi consolidării bancare („Din cele peste 30 de bănci comerciale din ţară, vor rămâne doar jumătate active şi relevante cu adevărat. Sectorul bancar se va reorienta spre piaţă şi va căuta să îşi regândească produsele, mai ales pentru micii întreprinzători. Băncile vor iniţia programe de educaţie financiară şi se vor apropia de clienţi pentru a le înţelege mai bine nevoile“).