Au fondat compania în Anglia, în 2012, iar în prezent Cosmin Mihaiu se ocupă de dezvoltarea acesteia din Londra, în timp ce zece colegi ai săi lucrează la dezvoltarea produsului în Cluj-Napoca. Software-ul constă într-o serie de jocuri dezvoltate în urma discuţiilor cu terapeuţi din toată lumea, dar şi a discuţiilor cu utilizatorii finali, în scopul tratării unor dizabilităţi temporare. Spre exemplu, într-un joc ce presupune strângerea de polen de către o albină, evitând celelalte insecte în acelaşi timp, pacientul controlează albina prin extensie şi flexie a braţului. Un alt joc se prezintă sub forma unei case de licitaţii în care utilizatorii au ca misiune licitaţia pentru diferite obiecte, trebuind să se ridice deseori. Pacienţiiîşi tonifică astfel musculatură şi îşiîmbunătăţesc echilibrul – ţinte pentru programele de kinetoterapie adresate persoanelor vârstnice. Mişcările recomandate în programele de recuperare medicale ce tratează diverse patologii pot fi urmărite şi de către medic. 

Potrivit lui Mihaiu, orice pacient poate folosi aplicaţia, până acum aceasta fiind utilizată de persoane cu vârste cuprinse între 3 şi 92 de ani. „Un lucru interesant pe care l-am observat atât în Anglia, cât şi în România a fost percepţia că jocurile sunt doar pentru copii, însă imediat ce am făcut testarea şi pentru vârstnici am observant că şi ei vor să se joace“, constată Cosmin Mihaiu. Software-ul a fost creat de la început ca un produs destinat terapeuţilorşiinstituţii medicale, modelul de monetizare fiind prin intermediul acestora. Până acum au încheiat contracte cu 12 astfel de instituţii, iar la nivel mondial colaborează cu 30 de instituţii medicale ce testează aplicaţia. În ce priveşte planurile de dezvoltare viitoare ale MIRA Rehab, tinerii şi-au propus să extindă aplicabilitatea software-ului – dacă acum acesta adresează mişcări ample ale braţului superior şi membrelor inferioare, să adreseze şi patologii ale articulaţiilor mâinii, spre exemplu. Şi-au propus să lanseze şi MIRA Online, ce va permite monitorizarea de la distanţă a pacienţilor şi va permite folosirea platformei în toată lumea.

JOCUL DE-A MACROECONOMIA

De la managementul bugetului personal până la bugetele unor companii, aplicabilitatea gamificării în economie este vastă. Florin Grosu şi Florin Cioacă au dus mai departe un joc destinat traderilor şi au creat Traderion, o platformă online promovată ca primul „financial social game - joc de societate financiar“, care replică ceea ce se întâmplă la nivel global în macroeconomie şi sistemul bancar.

Concret, Traderion este o platformă de management al talentului pentru traderii din departamentele de trezorerie ale băncilor. Platforma conţineşi un simulator al pieţei de capital, creat cu algoritmi de machinelearning, ce permit celor care o folosesc, la fel ca într-un simulator de zbor, să se antreneze chiar şi după finalizarea programului de training la care au participat. Algoritmii respectivi generează, în baza unor scenarii reale create în funcţie de date istorice, volume, preţuri din piaţă sau comportamente ale jucătorilor, generând chiar şi noi bănci în platformă, care se comportă la fel ca în lumea reală. Traderului care se antrenează astfel i se construieşte un profil detaliat, în baza a mai mulţi indicatori diferiţi – iar pentru fiecare oră petrecută de el în platformă, aceasta colectează 150.000 de informaţii diferite, ce permit realizarea unui profil. Sunt identificate astfel abilităţile de a face profit şi chiar şi comportamentul etic. Pe piaţă există şi alte platforme de training pentru traderi, însă ceea ce diferenţiază Traderion de restul sunt algoritmii de machinelearning ce permit funcţionarea pe baza scenariilor ce imită viaţa reală, spun cei doi. 

Proiectul a fost lansat iniţial ca o platformă de tranzacţionare online pentru Forex, acţiunişiobligaţiuni în scop demonstrativ la o şcoală de vară de business la Sibiu. „Totul este îmbrăcat într-un joc cu niveluri, cu trucuri şi recompense; în loc să fie o simulare opacă, îi ducem în direcţia unui joc serios, e ca şi cum ai pune un costum pe tine cu 90 de senzori şi, la fiecare stimul, reacţiaîţi este monitorizată“, explică Florin Cioacă modul în care funcţionează platforma pe care a creat-o împreună cu Florin Grosu. 

Florin Cioacă a absolvit Finanţe-Bănci în cadrul ASE şi a câştigatexperienţă lucrând în trezoreriile unor instituţii bancare, iar Florin Grosu şi-a început cariera tot în mediul corporate, după finalizarea studiilor de Cibernetică la ASE. După ce s-a întors de la un program masterial la Universitatea Gothenburg din Suedia, s-a angajat la biroul ONU din România, dar a început şi să organizeze Şcoala de Vară destinată pentru pasionaţilor de finanţe. Ideea produsului a venit în timpul şcolii de vară internaţionale pe teme de finanţe, unde cei doi antreprenori s-au cunoscut. 

Cei 40 de participanţi la prima ediţieşi-au dorit ca jocul să continue după ce se termină şcoalaşi le-au dat ideea programării unei platforme care să le permită acest lucru. Florin Cioacă studiase anterior şi algoritmi, astfel că el a desenat arhitectura produsului, iar o echipă de programatori au făcut codarea. Codarea a început în 2013, iar la finalul anului 2014 aflaseră deja că au fost acceptaţi în cadrul acceleratorului QC Fintech din SUA. Au aplicat la jumătatea anului 2014, iar în septembrie au început să meargă la interviuri în SUA. Au reuşit să îi impresioneze pe americani şi să fie una dintre cele cele zece companii selectate, singura din afara SUA. Investiţia iniţială în platformă a fost de 125.000 de dolari, dintre care 25.000 de dolari au fost fonduri primite în cadrul unui incubator din SUA, iar restul fonduri proprii ale antreprenorilor. Investiţieiiniţiale i s-au adăugat 75.000 de euro primiţi de la incubatorul londonez Seedcamp. Traderion se adresează exclusiv clienţilorcorporate sau instituţionali, şi nu traderilor din piaţa de retail, deşi antreprenorii spun că au primit solicitări de la persoane care credeau că sunt o platformă care angajează traderi.