RELAXAREA PROCESULUI DE RECRUTARE

GeneraţiaMillennials, ce a crescut împreună cu industria jocurilor, încurajează dezvoltarea unor proiecte axate pe conceptul de gamificare la locul de muncă. „Cei din generaţiaMillennials sunt mult mai deschişişi mai dornici de a experimenta lucruri noi, inclusiv când vine vorba de proiecte de tip gamification, care îi atrag pentru că le încurajează spiritul competitiv într-un mod familiar, mult mai plăcut şi mai accesibil. Acest lucru se datorează sistemului educaţional diferit pe care l-au urmat, accesului liber la tehnologie, la mediul online, la jocuri pe calculator etc. În schimb, cei din generaţiile anterioare sunt mult mai reticenţi la tehnologie şi la tot ce înseamnă schimbare. Ei sunt pragmatici în sensul tradiţional – axaţi mai mult pe partea practică dintr-un job şi mai puţin pe partea care presupune experimente de lucru“, observă Bogdan Badea, business development& strategic alliances director în cadrul companiei de consultanţăşi recrutare Smartree România.

Potrivit lui Badea, proiectele de tip gamification pot fi utilizate de către companii pe mai multe paliere-cheie, fiind utile în strategia de business pe termen lung a unei companii. Un prim astfel de palier este procesul de recrutare, prin care candidaţii au ocazia să aplice pentru poziţiile deschise direct pe site-ul angajatorului, dar şi ca testare a cunoştinţelor şi abilităţilor în cadrul interviurilor, prin implicarea candidatului în astfel de jocuri.

„Spre exemplu, poate fi creată o pagină separată, în care programatorii să intre într-un joc în care sunt invitaţi într-un proces de recrutare prin care, pe lângă concursul propriu-zis, pot cunoaşte cultura organizaţională, profilul companiei şi chiar vizita virtual sediul companiei“, explică Badea.

Apoi, după angajare, gamificarea poate continua ca parte a unui sistem intern de evaluare, având ca beneficii un feedback mult mai rapid, mai obiectiv şi în timp real, faţă de sistemul de evaluare clasic. Gamificarea poate contribui şi la retenţiaangajaţilor, prin crearea unui mediu de lucru competitiv, antrenant, prin dezvoltarea spiritului de echipă, autocunoaştere, cât şicunoaştere a colegilor. Totodată, aceste proiecte pot ajuta în dezvoltarea unor abilităţi noi printre angajaţi – prin încurajarea indirectă a acestora, prin joc, să îşi folosească anumite abilităţi pe care le-au devoltat în timp şi de care de multe ori nu sunt conştienţi nici ei.

„Experienţele de tip gamification au un rol foarte important în noua economie digitală, în care retenţiaangajaţilor a devenit o adevărată provocare. Pe de o parte, prin implementare acestei metode în cultura organizaţională, companiile cresc atât gradul de implicare a angajaţilor, cât şi interactivitatea la nivelul echipelor, ceea ce va duce la o desfăşurare mai bună a proceselor de lucru şi, până la urmă, la creşterea productivităţii. De asemenea, prin joc, angajaţii vor fi mai motivaţi să ducă o sarcină de lucru până la capăt, într-un timp mai scurt decât în mod normal. Avantajul în acest sens este şi faptul că toate jocurile sunt transparente, o caracteristică apreciată foarte mult de către tineri la locul de muncă“, observă Badea utilitatea acestor elemente în raport cu tinerii angajaţi. 

Implementarea unui asemenea sistem ajută semnificativ la dezvoltarea unei imagini pozitive a companiei respective atât în piaţă, cât şi în ochii potenţialilorangajaţi. În ce priveşte recrutarea, reprezentantul Smartree observă că suntem la început de drum în acest sens, aplicarea proiectelor de tip gamification în procesele de recrutare nu constituie o practică generală, puţine companii fiind cele axate pe aceste tipuri de proiecte. În proiectele pe care le-au observat, au remarcat o deschidere foarte mare din partea candidaţilor către această manieră de testare a abilităţilor în cadrul procesului de recrutare, iar companiile au reuşit ca prin aceste proiecte să scurteze timpul în care se derulează procesul de selecţie în prima etapă a recrutărilor, datorită relevanţei jocurilor respective în ceea ce priveşte identificarea competenţelor necesare pentru poziţiile deschise.

Cristina Săvuică, chief happiness officer la Lugera – The People Republic, observă că rolul proiectelor de gamificare a plecat din nevoia angajatorilor de a evalua cât mai consistent abilităţilecandidaţilor. Acestea fac parte dintr-un proces de evaluare amplu şi ajută la construirea unui profil corect al candidatului evaluat doar atunci când sunt folosite în completarea celorlalte instrumente: interviu, teste etc. „Pe lângă rolul ei pur funcţional, gamificarea înseamnă mesaj personalizat, relaxarea procesului de recrutare, brand engagement şi poate evalua atât competenţe soft, cât şi competenţe tehnice, specifice jobului pentru care candidatul a aplicat. 

Săvuică spune că în cadrul Lugera foloseşte cel mai des proiecte de gamification în cadrul centrelor de evaluare organizate atât pentru profiluri entrylevel, cât şi pentru profiluri specializate sau de top management. „Spre exemplu, în cadrul procesului de selecţie a candidaţilor pentru proiectul Talentship, programul de internship al Lugera, folosim un set de instrumente de evaluare care constă în joculeţe de rol, jocuri de echipă, în cadrul cărora candidaţii trebuie să colaboreze pentru a rezolva o temă dată, dar şi teme creative, individuale, menite să evalueze gradul de compatibilitate a candidatului cu organizaţia noastră.“ 

Un alt exemplu în recrutare este oferit de compania de consultanţă şi audit PwC România, care organizează anual un program de recrutare în rândul studenţilor bazat pe un proiect de gamificare: participanţii se înscriu într-o competiţie pe echipă, în care discută subiecte de macro şi microeconomie, interacţionează pe Facebook, participă la workshop-uri de dezvoltare personală şiinteracţionează cu specialişti ai PwC, cu ajutorul cărora îşi vor termina proiectele. Cele mai bune echipe primesc atât premii în bani, cât şi posibilitatea ca reprezentanţii lor să fie selectaţi în programe de internship sau chiar recrutaţi pentru poziţii de consultanţi juniori în cadrul companiei. Potrivit reprezentanţilor acesteia, circa 150 de studenţi şi absolvenţi vor fi selectaţi prin intermediul acestui program.