Jocurile sunt o formă constantă de motivare a angajaţilor şi în cadrul producătorului local de aplicaţii online Zitec, cu o cifră de afaceri de 4,5 milioane de euro în 2015 şi circa 100 de angajaţi, fie că ne referim la sensul propriu al acestora sau de elementele de gamification. Cuburi Rubik, o tablă unde pot să deseneze, foosball, ping-pong, pinball, board games, console de joc sunt câteva din jocurile strânse de companie în „Camera Distracţiei“, promovată încă de pe site-ul companiei. Alexandru Lăpuşan, CEO-ul Zitec, consideră că spaţiile de relaxare şi „spaţiile de joacă“ sunt absolut necesare, mai ales în domeniul software-ului, în care creativitatea şi eficienţa sunt foarte importante. El a observat că o parte dintre angajaţi folosesc frecvent aceste spaţii în cadrul companiei, alţii nu, însă chiar şi faptul că ştiu că ar putea oricând să le folosească îi face să se simtă bine.

La fel ca în situaţiile menţionate la începutul materialului, angajaţii sunt mai eficienţi dacă iau pauze de câteva minute în care se întâlnesc cu prieteni din firmă şi se relaxează şi sunt chiar mai eficienţi atunci când se întorc la activităţile lor, după cum observă Lăpuşan.

În ce priveşte elementele de gamification, aceste sunt prezente în cadrul Zitec mai ales după momentul angajării (deşi chiar şi în procesul de recrutare, candidaţii sunt recompensaţi cu un pachet White Rabbit, o bere artizanală produsă în ediţie limitată pentru angajaţii Zitec). Alexandru Lăpuşan spune că team-building-urile şi alte evenimente interne includ constant sisteme de puncte, jurizare şi diverse premii – „însă acestea apar rar şi au un efect punctual, astfel că nu le consider elemente adevărate de gamification“. 

Spre exemplu, de doi ani de zile, în cadrul Zitec există o monedă internă, ZON-ul, sub forma unor bănuţi de ceramică, ce sunt acordaţi de către „bancă“ acelor colegi care se implică în activităţi alinaiate cu valorile companiei, îi ajută pe ceilalţi colegi sau se dezvoltă personal. „Cu toate taxele aferente incluse, este o formă de bonusare care leagă direct implicarea şi rezultatele unor activităti centrate în jurul valorilor noastre“, explică Lăpuşan.

Dezbaterea referitoare la trendul gamificării este un subiect recurent în psihologia industrială, şi, după cum remarcă specialiştiicitaţi de The New Yorker, întrebarea la care se caută răspuns este: „În ce măsură beneficiile care nu ţin de remuneraţie de la un loc de muncă pot fi considerate recompensatorii? Dacă locul de muncă este neplăcut, vor putea mediile de lucru gamificate să îi satisfacă pe angajaţi?“.

JOC PENTRU SĂNĂTATE

Gamificarea a depăşit însă demult limitele domeniului resurselor umane. În wellnesşi sănătate, de pildă, numeroase aplicaţiişi platforme sunt folosite de milioane de utilizatori din întreaga lume pentru a-şi monitoriza activitatea fizică şi chiar şi perioadele de repaus sau de somn (Fitbit, Nike+ etc.). Jocul Foldit, lansat în 2008 de cercetători de la Universitatea din Washington, a ţinut titlurile publicaţiilorinternaţionale, după ce a rezolvat un mister la care cercetătorii lucrau de ani de zile. Foldit utilizează o interfaţă asemănătoare unui joc de puzzle ce permite oamenilor din toată lumea să se joace şi să concureze unul împotriva celuilalt, contribuind astfel la dezvoltarea unei multitudini de variante de structură de proteină. Prin intermediul Foldit, oamenii de ştiinţă au reuşit să găsească în doar 10 zile o proteină cheie ce ar putea servi la vindecarea HIV, o problemă la care lucrau de aproximativ 15 ani.

Patru tineri din Cluj-Napoca au reuşit să atragă şi ei atenţiainternaţională prin MIRA Rehab, un software în domeniul sănătăţii construit în jurul conceptului de gamification. Start-up-ul creat de Cosmin Mihaiu, Alina Călin, Andrei Canteaşi Liviu-Andrei Dascălu, în perioada în care erau încă studenţi la Facultatea de Matematică-Informatică în cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, gamifică kinetoterapia. 

Sistemul, format dintr-o aplicaţie Windows, un dispozitiv Microsoft Kinect ce detectează mişcarea, transformă exerciţii fizice existente în jocuri video. Cu baza în Londra, start-up-ul a înregistrat anul trecut venituri de 100.000 de lire sterline. Ideea proiectului i-a venit lui Cosmin Mihaiu în 2011, când el şi cei trei colegi ai săi lucrau la realizarea unui proiect pe care să îl înscrie la competiţiainternaţională pentru studenţi din domeniul tehnologiei Imagine Cup susţinută de Microsoft. „Când creşteam, îmi plăcea mult să mă joc de-a v-aţi ascunselea şi, în contextul unui astfel de joc, m-am căţărat într-un copac, de unde am căzut şi mi-am rupt braţul. Pentru a-mi reveni, a trebuit să fac fizioterapie, ce consta în flexareabraţului de 100 de ori pe zi, şapte zile pe săptămână; am reuşit cu greu să duc recuperarea până la capăt, o găseam plictisitoare şi dureroasă; ca rezultat, mi-a luat încă şase săptămâni să mă însănătoşesc“, povestea Cosmin Mihaiu, în cadrul TedTalks, experienţa ce i-a adus ideea dezvoltării MIRA Rehab.

Mihaiu a observat cum în general pacienţii găsesc exerciţiile de kinetoterapie plictisitoare, frustrante, confuze, de lungă durată, astfel că procentul de pacienţi care nu îşi fac exerciţiile poate ajunge la 70%. Cei patru s-au gândit că pacienţilor le-ar fi mai uşor să îşi facă exerciţiile dacă prin acestea ar ajunge „să se joace în drumul spre recuperare“. Au creat astfel platforma software MIRA, ce s-a clasat în primele echipe ce au participat la finala mondială de la New York a competiţiei. La un an după ce au terminat cu toţii studiile, în august 2012, au înscris proiectul în cadrul acceleratorului pentru start-up-uri medicale Healthbox Europe. Dintre cele aproximativ 200 de companii înscrise în cadrul acesteia, şapte au fost selectate, printre care şi MIRA Rehab. Au primit în cadrul acceleratorului 50.000 de lire sterline, dar au beneficiat şi de trei luni de mentorat, unde au învăţat cum să îşi dezvolte businessul.