„Acum, parcurgem o etapă de căutare şi regăsire a mărcilor româneşti, de asemenea într-o bună convieţuire cu brandurile internaţionale. Este o evoluţie firească în orice societate care nu  rămâne încremenită în prejudecăţi sau preconcepţii“, afirmă reprezentanta Fan Courier, liderul pieţei locale de curierat. Compania, povesteşte Magopet, a beneficiat din plin de beneficiile perioadei în care românii au făcut pace între brandurile româneşti şi cele internaţionale, „însă ştim că dacă originea noastră autentic românească nu ar fi fost permanent dublată de o valoare adăugată reală a calităţii serviciilor oferite, nu am fi reuşit să ne menţinem poziţia de lider pe termen lung“. Tot ea spune că a citit într-una din lucrările lui Martin Lindstrom că deşi analizează raţional o decizie de cumpărare, de multe ori consumatorii acţionează emoţional. De ce? „Pentru că emoţiile reprezintă modul în care creierele noastre codifică lucrurile de valoare. De aceea, un brand care ne determină să ne implicăm emoţional va câştiga de cele mai multe ori.“ 

Roxana Magopet consideră că investiţia în brand este într-o anumită măsură o obligaţie, deşi în cazul Fan Courier nu a fost niciodată percepută astfel. În 2006, primul an în care Fan Courier a devenit lider de piaţă, a avut loc un proces de rebranding  prin care vechea siglă reprezentând un plic cu aripi a fost înlocuită cu actualul logo. Procesul de rebranding a inclus şi strategia de repoziţionare şi comunicare însă brandul Fan Courier a crescut organic. Compania a încheiat 2015 cu afaceri de 400 de milioane de lei (88,4 mil euro), în creştere cu 20% faţă de 2014. Pentru 2016, previziunile se referă la o cifră de afaceri de 102 milioane euro, în creştere cu 10-15%. 

În fiecare an Fan Courier investeşte în medie 1 milion de euro pentru consolidarea mărcii, planurile cuprinzând consolidarea percepţiei de lider de piaţă, creşterea procentelor de awareness din studiul de piaţă anual, precum şi îmbunătăţirea imaginii la nivel regional. Reprezentanta Fan Courier spune că toate campaniile de comunicare sunt axate pe awareness şi nu pe vânzarea de servicii; ea face referire la studiul „Performanţa brandului Fan Courier“ realizat de compania de cercetare de piaţă GfK România, în perioada octombrie-noiembrie 2014, pe un eşantion reprezentativ de 401 de companii, care arată că 77% dintre firmele care utilizează servicii de curierat accesează serviciile Fan Courier; pentru 53% dintre companiile care lucrează cu firme de curierat, liderul este primul furnizor care le vine în minte.

Alexandra Copos de Prada, CEO al Ana Pan, consideră că se formează încet-încet un curent prin care românii susţin mărcile autohtone; proporţia este însă foarte mică. „Firmele româneşti au avut şansa să fie primele pe piaţă, astfel definindu-şi o clientelă loială în ultimii 26 de ani. Este şi cazul Ana Pan, unde am crescut împreună cu mulţi dintre clienţii noştri.“

Există însă şi dezavantaje cu care se confruntă mărcile româneşti „acasă“, consideră Alexandra Copos: dacă proporţia românilor care susţin brandurile autohtone este mică, atunci sunt foarte mulţi care consideră că a merge şi a fi văzut într-un spaţiu aflat sub umbrela unui brand internaţional este un simbol al statutului social. 

Starbucks este cel mai bun exemplu: în Australia localnicii şi-au susţinut cafenelele locale, Starbucks fiind nevoit să îşi reducă amprenta considerabil în decurs de doi ani. În România, în schimb, reţeaua are una dintre cele mai mari creşteri, clientele considerându-se „cool“ dacă se plimbă cu un pahar de la Starbucks pe o distanţă de două bulevarde dus-întors pentru a fi remarcate de prieteni şi nu numai. „Înţeleg nevoia românilor de a se asocia cu tot ce este vestic, în încercarea de a ieşi din tiparul de comunitate postcomunistă, însă consider că am trecut demult de această treaptă“, spune Alexandra Copos. În opinia sa, brandurile româneşti au de învăţat de la cele internaţionale cum pot să se marketeze mai bine, să dezvolte un status brand, însă crede că este riscant ca mărcile locale să intre într-un concurs de popularitate de marketing şi astfel să piardă cel mai important aspect, calitatea produsului.

„Prăjiturile, patiseria şi brutăria create în aceeaşi dimineaţă în care clientul le savurează sunt cele oferite de branduri locale, cu laboratoare în centrul Bucureştiului, şi mai puţin de brandurile internaţionale unde termenele de valabilitate se numără în luni şi nu în zile“, afirmă Alexandra Copos. Tot ea spune că investiţiile în brandurile Ana Pan şi Ana Baking Co, „copilul rebel al Ana Pan“, sunt continue.  În 2015 au fost cheltuiţi peste 300.000 de euro în dezvoltarea magazinelor Ana Pan şi îmbunătăţirea capacităţii de producţie în laboratorul din Pipera precum şi în rebrandingul Ana Pan.

A fost lansat un nou concept store Ana Pan în Pipera sub un nou logo şi înainte de Crăciun a fost inaugurat un nou magazin în zona Cotroceni. Investiţiile pentru anul în curs se plasează la 500.000 de euro, pentru remodelarea magazinelor existente, deschiderea altor trei, îmbunătăţirea capacităţii de producţie şi transport, dar şi pentru dezvoltarea vânzărilor online.

În cazul Ana Hotels, povestea brandului diferă: formula de dezvoltare a fost atât ca marcă românească cu tradiţie, în cazul hotelului Sport din Poiana Braşov, inaugurat la sfârşitul anilor ‘50, al hotelului Europa din Eforie Nord (1965) sau Athenee Palace (1914), „dar de a ne apropia şi de branduri internaţionale de top (Intercontinental – Crowne Plaza şi Hilton pentru Athénée Palace)“, spune Alexandra Copos, care este preşedinte al consiliului de administraţie al Ana Hotels. „Această orientare ne situează, pe de-o parte, în standardele internaţionale ale ospitalităţii, dar şi într-o foarte valoroasă tradiţie românească“, adaugă tot ea. Brandul Ana Hotels a luat naştere în 1996, odată cu achiziţia primelor trei proprietăţi în Poiana Braşov – hotelurile Sport, Bradul şi Poiana. La 20 de ani după acel moment, compania este, din punctul de vedere al cifrei de afaceri, cea mai mare din domeniul ospitalităţii pe piaţa locală.