Forţa mărcilor româneşti postrevoluţionare

Autor: Ioana Mihai-Andrei Postat la 25 aprilie 2016 3317 afişări

Forţa mărcilor româneşti postrevoluţionare

În opinia proprietarului Mobexpert, există un ataşament al clienţilor faţă de produsele româneşti de calitate. „Există din ce în ce mai mult nevoia de a înţelege de unde vine produsul, cine l-a făcut, ce se află în spatele lui. Clientul e mult mai sofisticat acum. Nu cred în poveştile care spun că, în perioada de criză, românii chetuiau fără discernământ. Acum, însă, cer mult mai multă valoare şi responsabilitate în relaţia dintre ei şi un furnizor, ceea ce este un lucru cât se poate de bun.“ În acest context, Dan Şucu vede o mulţime de avantaje pentru o companie românească – de la capacitatea de a înţelege mai bine clientul, la posibilitatea de a reacţiona rapid la nevoile lui – dar, subliniază el, „promisiunea înglobată în brand trebuie respectată“.

Cu toate acestea, sunt şi antreprenori care au mizat din start pe faima şi renumele produselor sau afacerilor pe care le conduc. Bilka, liderul pieţei româneşti de acoperişuri, este o afacere întemeiată în urmă cu numai nouă ani de Horaţiu Ţepeş, care spune că de la bun început a mizat pe marcă, pentru că, la fel ca în orice altă industrie, şi în cea a materialelor de construcţii brandul a devenit un argument semnificativ în decizia de achiziţie atât a meşterilor, cât şi a clientului final. În ciuda faptului că, în anii de criză, clienţii au început să se uite cu predilecţie către preţ, iar companiile au scăzut masiv investiţiile în brand, „noi am preferat să mergem contra curentului şi să creştem anual bugetele de marketing. Am conştientizat încă din 2007, de la înfiinţarea companiei, importanţa mărcii, când am ales şi numele, acesta fiind primul moment cheie în dezvoltarea brandului“.

Ţepeş ştia că trebuie să aleagă un nume cu potenţial care să se transforme într-un brand şi a plecat de la ideea că trebuie să fie scurt, memorabil şi „de impact“, un nume care să reprezinte compania atât la nivel naţional, cât şi internaţional. Firma a crescut an de an, iar din 2012 a devenit liderul pieţei de acoperişuri, cu peste 2 milioane de metri pătraţi de învelitori metalice produse şi comercializate. Anul trecut, compania a avut o cifră de afaceri de peste 191 milioane de lei, în creştere cu 42% faţă de 2014, şi o cotă de piaţă estimată la 27%. „Fără un brand care să susţină produsul şi care să îl facă să fie uşor de remarcat, acesta poate să nu ajungă la consumator, dar este valabilă şi viceversa, fără un produs calitativ care să confirme aşteptările create de brand, în timp se diminuează valoarea acestuia“, mai spune fondatorul Bilka.

În ultimii doi ani investiţiile au fost de ordinul milioanelor de euro pentru creşterea producţiei, Ţepeş spunând că această strategie va continua; iar bugetele de promovare au crescut odată cu investiţiile alocate creşterii gamei de produse şi a capacităţii de producţie. „Nu suntem o multinaţională care a identificat o oportunitate pe piaţa din România urmând să se retragă când lucrurile nu mai merg bine. Ştim că fără un brand puternic este greu să creşti cota de piaţă şi afacerile. Această abordare ne aduce an de an o creştere a afacerilor şi a încrederii consumatorilor în brand“, afirmă antreprenorul braşovean.

În 2015 bugetul de marketing al Bilka a fost de peste două ori mai mare ca în anii trecuţi şi s-a ridicat la 1 milion de euro. Mare parte din suma a fost direcţionată către campanii pe TV, radio, panotaj stradal şi social media, dar şi către susţinerea promovării fiecărui partener din teritoriu. „Pe termen scurt avem în vedere continuarea investiţiilor pentru creşterea brandului la nivel naţional, urmează anul acesta noi campanii de promovare şi actiuni de marketing. Pe termen mediu vom trece graniţele României şi vom începe consolidarea brandului la nivel internaţional unde vedem deja potenţial“, adaugă Ţepeş.

Antreprenorul Marcel Bărbuţ, care a dezvoltat afacerea AdePlast, unul dintre cei mai mari producători de materiale de construcţii, este încredinţat că „noi, producătorii români, avem un mare avantaj. Înţelegem cultura autohtonă, putem să lucrăm cu materialul «clientului» foarte bine. Este clar că dacă faci corect afaceri, este aproape imposibil să nu te impui pe piaţa noastră sau la export“. AdePlast a încheiat 2015 cu o cifră de afaceri de 306,5 milioane de lei, 2% mai mult faţă de 2014, iar pentru anul în curs antreprenorul previzionează o creştere de două cifre.

NEGARE ŞI APOI MÂNDRIE NAŢIONALĂ

O analiză a performanţei mărcilor sau brandurilor, crede Roxana Magopet, director de marketing şi comunicare la Fan Curier, nu ţine în primul rând de aşezarea geografică sau de ţara de provenienţă, ci de nevoia pe care o satisfac într-o piaţă, de calitate, de preţ şi de reputaţie. Analizând performanţele brandurilor pe piaţa românească în ultimii 25 de ani, Roxana Magopet observă că există cel puţin două perioade. Prima şi cea mai dură a fost aceea de negare a tot ce înseamnă românesc, specifică anilor imediat următori evenimentelor din decembrie 1989, urmată de perioada de convieţuire paşnică între branduri internaţionale cu reputaţie mai mare sau mai mică şi branduri româneşti – revigorate sau proaspăt apărute în piaţă, specifică începutului anilor 2000.

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

/cover-story/forta-marcilor-romanesti-postrevolutionare-15269657
15269657
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.