"Pretul incasat in 2002 a fost fabulos pentru vremea respectiva. Iar acea suma a fost foarte importanta pentru dezvoltarea ulterioara a afacerii. Daca nu vindeam, trebuia sa investesc suplimentar in Dorna fata de cele 10 milioane de euro obtinute de la Société Générale Romanian Fund si sa cresc capitalul social pentru a extinde distributia si numarul vitrinelor frigorifice. Exista in aceasta situatie posibilitatea sa apara probleme pe parcurs". In cazul afacerii cu lactate LaDorna, crede ca brandul nu ar fi reusit sa ajunga sa numere 85 de produse diferite.

Valvis introduce insa in ecuatie un element cat se poate de important - modul in care un antreprenor isi priveste investitia. Putem avea o abordare sentimentala, asemeni socrului lui Valvis, sau, din contra, una pragmatica. Valvis vorbeste de o lipsa de atasament fata de activele fizice, dar de o apropiere sentimentala fata de brandurile create. "Cand am vandut Dorna, una dintre conditii a fost pastrarea si folosirea brandului LaDorna. Dupa aceasta ultima tranzactie, am vandut doar fabricile si brandul LaDorna, dar numai pe sectorul lactatelor. Brandul inca imi apartine pentru domeniul cerealelor ecologice. Recunosc, sunt sentimental si atasat de brandul pe care l-am construit. Numai la vinuri am facut exceptia de a folosi numele Chateau Valvis, pentru ca afacerea asta vreau sa ramana in familie si sa se transmita generatiilor viitoare."

Pentru omul de afaceri Florin Andronescu, ambele exituri pentru care este cunoscut, din retailerul de electrocasnice Flanco si compania de credite de consum Credisson, au fost facute la cel mai bun moment, asemeni lui Jean Valvis. "Credisson este cea mai interesanta realizare a mea, pentru ca a fost un business nou, intr-o piata in care multi creditau, dar nimeni nu avea un vehicul dedicat creditarii consumului. A avut viata scurta, de trei ani, a avut o crestere fulminanta si un exit spectaculos", afirma Andronescu, convins de altfel ca daca ar mai fi amanat tranzactia, vanzarea nu ar mai fi avut loc. {i cum criza economica a lovit in principal in institutiile financiare, un Credisson singur, lipsit de sprijinul financiar al unei companii mari ar fi avut probleme serioase. "Avand in vedere ce se intampla in piata acum, ar fi fost de luat in calcul inclusiv inchiderea afacerii."

Referitor la Flanco, recunoaste ca a fost o constructie lenta, pe termen lung, cu multe suisuri si coborasuri, si daca ar fi urmarit aceleasi tendinte de piata precum competitorii din retail, cu ceva mai multa prudenta, crede ca ar fi fost surprins probabil de aceleasi probleme: scaderea vanzarilor, suprafata prea mare de vanzare, personal suplimentar - ceea ce l-ar fi determinat sa restructureze compania.

Capacitatea de a finanta compania ar fi avut-o o perioada, dar dupa aceea ar fi fost oricum obligat sa caute finantari noi, moment cand pozitia sa in companie ar fi fost diluata. "Cam acelasi lucru s-a intamplat si in 1997, cand am atras fondul de investitii Oresa."