Sa luam, de pilda, acelasi raport al WIIW: autorii lui sustin ca exporturile de bunuri industriale si energetice vor fi principalul motor de redresare in Europa Centrala si de Est, intrucat exporturile tind sa se intoarca deja la circa 80-90% din nivelurile dinainte de criza. In plus, sustin austriecii, "tarile care au regim de curs de schimb flexibil si o baza industriala solida vor profita cel mai mult de imbunatatirea climatului comercial international". De prisos sa amintim ca Romania se bucura de avantajul cursului de schimb flexibil, spre deosebire de Bulgaria si tarile baltice.

Strict pentru moment, lucrurile nu stau rau din aceste puncte de vedere: productia industriala a crescut in primele cinci luni cu 5,3% in serie bruta fata de acelasi interval din 2009, iar aprilie a fost prima luna cand exporturile au crescut mai rapid decat importurile - mai precis, Romania a exportat de 2,88 miliarde de euro, in crestere cu peste 33% fata de aceeasi luna din 2009, si a importat de 3,73 miliarde, in crestere cu numai 21,2%. Evident ca apare din nou, in acest context, problema deprecierii leului ca parghie de stimulare a exporturilor, cu revendicarea implicita catre BNR: dati drumul la curs!

Exista insa aici doua aspecte: pe de o parte, cum spune Cristian Ionescu, country manager al Coface, "foarte probabil efectul deprecierii leului asupra evolutiei exporturilor ar fi limitat atat de revenirea ezitanta a UE, dar si de competitivitatea produselor"; preturile nu sunt cea mai importanta problema a exporturilor romanesti, atata vreme cat nivelul de competitivitate tine si de accesul la piete, promovare, calitate.

Pe de alta parte, cresterea sau descresterea cursului nu au loc intr-un vid de piata, iar miscarile de preturi internationale la materii prime sunt amplificate inevitabil de deprecierea leului fata de euro si dolar, cu impact asupra producatorilor locali, fie ca ei produc pentru piata interna sau pentru export. De pilda, Alis Kosza, director general executiv al producatorului de vopsele Fabryo, atrage atentia ca materiile prime, care sunt din import, "s-au scumpit in valuri succesive in ultimele luni - este vorba de rasini si de titan, care reprezinta 70% din totalul costurilor; numarul producatorilor mondiali este redus, iar cresterile de pret au fost foarte agresive". Fabryo a reusit sa mentina preturile la acelasi nivel datorita cursului bun, de 4,1 lei pentru un euro, dar "daca s-ar ajunge la peste 4,5 lei/euro, situatia ar deveni greu suportabila".