Comparatia dintre saormerii si lanturile fast-food se opreste insa aici, pentru ca, la nivel national, afacerile retelelor de fast-food depasesc, potrivit estimarilor, 1,5-2 mld. euro, de aproape zece ori mai mult ca acelea ale saormeriilor.

Unii dintre analisti sunt insa sceptici cand vine vorba de viitorul afacerilor cu saorma in Romania. "Cred ca saorma isi traieste momentele sale de glorie. Este vorba de o moda, iar ca orice moda, la un moment dat va trece", sustine sociologul Kivu. Daca privim insa altfel si comparam piata romaneasca din domeniu cu cea din Germania, tara unde traiesc foarte multi turci, vom vedea ca, dimpotriva, ar mai fi loc de crestere: in Germania, afacerile cu saorma trec de doua miliarde si jumatate de euro anual, chiar si cancelarul german Angela Merkel fiind unul dintre fanii acestui produs.

Kivu mizeaza insa in parerea sa pe faptul ca efectul pe care saorma il are in randul tinerilor intre 15 si 35 de ani, principalii clienti alaturi de taximetristi, nu este acelasi in randul celor foarte tineri: "Fiecare generatie isi cauta factorul cool, dar cred ca in cazul tinerilor din ziua de astazi sau chiar de maine, saorma nu poate avea factorul cool". Chiar si asa, Daniel Mischie de la City Grill afirma ca nu are de ce sa se teama: "Romanii inca nu au descoperit ceea ce inseamna sa iesi in oras la un restaurant, asa cum se intampla in Vest. Probabil ca va mai dura ceva vreme. Iar fast-food-urile si in special saormeriile reprezinta produsul ideal pentru a face trecerea de la mancatul acasa la mancatul la restaurant".