"Avem peste 200 de clienti (saormerii - n. red.) pe care ii deservim doar in Capitala si cel putin la fel de multi si in provincie", adauga Nassar, care precizeaza ca in fiecare saptamana pe lista apar nume noi, insa in acelasi timp exista saormerii care se inchid. Cum este de asteptat ca si celalalt mare jucator sa aiba un numar cel putin comparabil de clienti, un volum de peste 500 de saormerii in Capitala si alte 500 in tara, asa cum estimeaza Daniel Mischie de la City Grill, nu pare deloc deplasat.

Dincolo de numarul mare de saormerii si cele cateva zeci de restaurante libaneze din tara, producatorii de lipie mai au un as in maneca. "Sunt tot mai multi romani care folosesc acasa lipia libaneza in loc de paine. Pentru noi, acest segment ar putea reprezenta principalul motor de crestere in urmatoarea perioada", adauga Alaa Nassar.

Intr-adevar, aproape fiecare hipermarket sau chiar si magazin de cartier are acum in portofoliu si paine libaneza sub brandurile producatorilor libanezi sau, asa cum se intampla in Mega Image sau Plus, sub brandul propriu, insa produs in realitate tot de firmele cu actionari libanezi.

Cresterea interesului pentru saorma reprezinta un motiv de bucurie si pentru producatorii, in special turci, care prelucreaza carnea. Contactati de BUSINESS Magazin, principalii furnizori de carne pentru saormerii nu au dorit sa comenteze, limitandu-se sa afirme insa ca afacerile le merg bine, inregistreaza cresteri, singurele neajunsuri fiind presiunea mai mare pe preturi din partea saormeriilor, care la randul lor sunt presate sa reduca costurile. "Un lucru e sigur: urmatoarea etapa va fi cresterea afacerilor cu carne halal (preparata conform ritualului musulman - n. red.). Sunt 300.000 de musulmani in Romania, o piata foarte mare. Veti vedea", afirma unul dintre procesatorii de carne. In prezent, un singur producator din Romania are certificat pentru productia de carne halal, in Europa fiind doar cateva organisme care ofera astfel de acreditari.

Pana la potentialele modificari in compozitia saormei, apare in mod evident o intrebare: de ce a explodat fenomenul saorma abia in ultimii doi-trei ani, in conditiile in care primele astfel de produse au aparut imediat dupa Revolutie?

Kivu spune ca de vina este modificarea recenta a comportamentului social: "Oamenii nu mai au timp sau au impresia ca nu mai au timp sa manance". Mai este insa inca un argument cat se poate de practic si anume criza. {aorma pare unul dintre castigatorii crizei, vanzarile de astfel de produse crescand chiar si in conditiile in care marile retele de fast-food se confrunta cu plafonari sau chiar scaderi ale consumului. Operatorul francizei KFC, spre exemplu, al doilea mare jucator de pe piata fast-food din Romania, estima pentru anul trecut afaceri de circa 146 de milioane de lei (35 milioane de euro), in stagnare fata de anul precedent, chiar daca fusesera deschise mai multe restaurante. Cu 37 de restaurante, abia din acest an oficialii KFC estimeaza ca vor reveni pe crestere.

Cel mai mare jucator de pe piata, McDonald's, care opereaza 50 de restaurante in Romania, a avut in 2008, potrivit datelor de la Ministerul Finantelor, afaceri de peste 100 de milioane de euro. Sau doua milioane de euro in medie pe restaurant, fata de 1,5 milioane de euro, cat a avut in acelasi an saormeria de la Dristor, potrivit aceluiasi site al Ministerului Finantelor.