Răzvan Ionescu, directorul de marketing al Telekom, spune că, pentru a depăşi statutul de microîntreprindere, orice afacere porneşte de la o nevoie a pieţei şi de la un plan al antreprenorului. Contează şi măsura în care antreprenorul reuşeşte să găsească cele mai eficiente căi de comunicare cu potenţialii clienţi. „Ne referim nu numai la soluţiile de comunicaţii sigure, care permit firmelor să fie în permanent contact cu clienţii şi partenerii de afaceri, dar şi la soluţiile IT precum cele de de gestionare a bazelor de clienţi (CRM), de gestionare a resurselor companiei (ERP) sau de eficientizare a prezenţei online prin construirea administrarea şi promovarea paginilor de internet.“ Directorul de marketing al Telekom crede că este esenţial, în cazul firmelor mici, ca investiţiile în tehnologizare să acopere câteva nevoi tehnice de bază care permit scalabilitatea pe măsura dezvoltării afacerii – fie că este vorba de soluţii de stocare în cloud, servere virtuale, software în cloud, dar şi servicii de externalizare parţială sau integral a nevoilor IT.

DIGITALIZAREA ŞI SECURITATEA

Directorul general al Cisco România atrage atenţia cum digitalizarea implică provocări din punct de vedere al securităţii. „Conform datelor noastre interne, deşi 100% din companii sunt interesate de soluţii de securitate, procentul lor se reduce substanţial când vorbim de categoria întreprinderilor mici şi mijlocii, semn că tratează securitatea cu superficialitate. În acelaşi timp, atacurile devin tot mai sofisticate, iar atacatorii nu ţintesc IMM-urile doar pentru bunurile lor, ci pentru că sunt posibile verigi slabe către companii mai mari cu care acestea lucrează (furnizori sau clienţi).“ Acest lucru este observat şi de specialiştii de la Bitdefender. Studii recente arată că IMM-urile digitalizate tind să neglijeze securitatea cibernetică, în pofida numărului de ameninţări în continuă creştere care vizează acest sector, spune Alexandra Gheorghe, specialist în securitate cibernetică în cadrul Bitdefender. 

Doar una din cinci IMM-uri menţionează criminalitatea cibernetică drept prioritate strategică pentru business, deşi jumătate au fost vizate de atacuri cibernetice în ultimele 12 luni. De cele mai multe ori, antreprenorii atacaţi iau în considerare să instaleze soluţii de securitate după ce atacurile au loc, nu înainte. „În plus, IMM-urile tind să subestimeze importanţa datelor pe care le deţin. Odată digitalizat, fiecare business deţine informaţii confidenţiale sau proprietate intelectuală, precum salariile angajaţilor, date financiare sau informaţii despre clienţi, informaţii pe care răufăcătorii le preţuiesc cel mai mult“, spune Alexandra Gheorghe. 

Spre exemplu, datele Bitdefender arată că dezvoltatorii ameninţărilor de tip ransomware (care criptează date şi apoi solicită recompensă pentru a reda accesul la acestea) preferă să ţintească IMM-uri, deoarece sunt mult mai dispuse să plătească sume relativ mici (câteva sute de euro) pentru a recupera datele blocate. De multe ori însă, IMM-urile care derulează afaceri cu firme mai mari sunt folosite pentru a ajunge cu atacul la cele din urmă. Faptul că securitatea IT nu este gestionată de o singură persoană face ca rata de succes a atacurilor să fie mult mai mare, dat fiind că, pe măsură ce dimensiunea unei companii creşte, numărul experţilor IT şi complexitatea sistemelor de securitate urcă direct proporţional. Câtă vreme impactul financiar al unei breşe asupra unui IMM poate distruge reputaţia şi credibilitatea în dezvoltare, folosirea unei soluţii de securitate nu presupune costuri atât de importante, dar este necesară şi esenţială pentru eliminarea potenţialelor breşelor cu impact asupra afacerii.

COSTURILE DIGITALIZĂRII

Cosmin Costea observă că nu există un raport procentual exact între cifra de afaceri şi investiţia în digitalizare şi tehnologizare, însă crede că o valoare potrivită s-ar situa la 5-10% pentru o firmă care „vrea să investească în tehnologie în general şi în digitalizare în particular“. Balanţa investiţiilor în cazul companiilor aflate la început de drum ar trebui să încline însă şi mai mult pentru tehnologizare. „Depinde – pentru o firmă foarte mică, aflată la început, jumătate din investiţia iniţială aş trebui direcţionată către tehnologie“, spune Costea. 

Dorin Pena consideră că trebuie să existe o schimbare de percepţie referitoare la aceste investiţii. „Este important să nu mai percepem tehnologia ca pe o linie de cost în buget, ci ca pe o investiţie în creşterea afacerii, în inovaţie, un generator de venituri pe termen lung“, spune Pena. „La un moment dat, managementul înţelege că pierderile cauzate de abordarea «merge şi aşa» sunt mult mai mari decât economia neinvestiţiei într-un sistem şi decide că nu se mai poate. În acest moment se caută o soluţie foarte sofisticată care să rezolve toate problemele, multe dintre acestea fiind greu de aliniat între ele deoarece sunt specifice gândirii izolaţioniste de până atunci“, observă şi Daniel Toma. Analiza de business devine dificilă, implementarea trebuie să determine toate departamentele să lucreze împreună, şocul în organizaţie este mare şi trebuie gestionat cu prudenţă şi delicateţe sau, după caz, cu intransigenţă. „De aceea este mult mai bine ca soluţia informatică să fie implementată mai devreme decât în faza «aşa nu se mai poate».“

La nivel mondial, companiile intenţionează să investească anual aproximativ 5% din venitul realizat din vânzările digitale în procesul de digitalizare, potrivit unui studiu global realizat de compania de consultanţă şi audit PWC. „Pe baza sondajelor realizate în rândul sectoarelor industriale, 5% din venitul realizat din vânzările digitale corespunde cu o investiţie totală de 907 miliarde de dolari. Aceste investiţii se vor axa în principal pe dezvoltarea de tehnologii digitale precum senzori sau dispozitive de conectare, software şi aplicaţii precum sisteme de prelucrare“, arată studiul PwC.