In ce priveste comportamentul turistic, Bulai considera fireasca renuntarea la vacantele scumpe. "Cei care plecau in vacanta in Europa prefera acum Poiana Brasov, iar cei ce mergeau la Poiana Brasov aleg acum Cheia sau se obisnuiesc cu turismul rural", exemplifica sociologul. Potrivit datelor Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism, numarul de calatorii in strainatate a scazut in 2009, fata de 2008, cu circa 20%, iar turismul intern s-a redus cu 13%. Pentru litoralul romanesc al Marii Negre, incasarile s-au diminuat cu 18%, iar in total, pentru turismul intern, cu 20%. Un sfert dintre cei care plecau peste granita pentru a-si petrece concediul au ramas in tara in 2009. "Turismul intern s-a mentinut datorita programelor si ofertelor speciale. Destinatiile apropiate, in special Bulgaria, au practicat early booking-uri avantajoase, iar Grecia la fel", sustine Traian Badulescu, purtatorul de cuvant al ANAT. Agentiile anticipeaza ca, in acest an, turismul intern va inregistra o usoara crestere, iar cel extern va stagna. "Tendinta ramane aceeasi ca si anul precedent: Romania, Grecia, Bulgaria. Piata destinatiilor operate cu zboruri charter (Turcia, Tunisia, Spania, insulele grecesti, Egipt), care anul trecut a scazut cel mai mult, va avea parte insa de o revenire usoara", mai spune Badulescu.

Studiul ApSG releva ca un roman din cinci alege in ultima vreme mijloace de transport mai ieftine. Sociologul Alfred Bulai observa ca, cel putin in marile orase, traficul a devenit un indicator al circulatiei banilor pe piata. "Renuntarea la masina personala este neplacuta, insa la acest sentiment contribuie si faptul ca in Romania nu au existat modele de promovare a mersului pe jos sau cu bicicleta", explica Bulai.

La nivelul operatorului de transport urban din Capitala, anul trecut au fost inregistrate 790 de milioane de calatorii, nivel similar cu cel din 2008. "Desi unii au fost nevoiti sa renunte la masina personala pentru autobuz, se pare ca au fost mai multi cei care nu au mai avut la ce serviciu sa mearga", crede Mihai Vladarau, purtatorul de cuvant al RATB. Vladarau este de acord ca schimbarile radicale ce au survenit in ultimul an in economia locala au influentat direct evolutia numarului de calatorii cu mijloacele de transport in comun de suprafata, iar cresterea ratei somajului a contribuit la scaderea mobilitatii. "Timpii pierduti in trafic, consumul crescut de combustibil, lipsa unor proiecte de infrastructura coerente si mai nou si recesiunea schimba tot mai mult obiceiurile populatiei, chiar si la nivel de transport", adauga Gheorghe Udriste, directorul general al Metrorex. "Recesiunea a jucat in favoarea retelei de metrou, tinand cont ca, desi economia orasului a avut o cadere de circa 20%, numarul de calatori s-a pastrat constant", declara Udriste, care vorbeste de o crestere de la inceputul lui 2010 si estimeaza un plus de calatori de pana la 5% la sfarsitul anului in curs, respectiv 600.000 de calatori zilnic.

Tendinta cresterii numarului de calatorii clandestine a fost tinuta sub control de oficialii regiei prin suplimentarea numarului de controale sau chiar prin actiuni organizate in colaborare cu Jandarmeria. De altfel, si rata criminalitatii stradale a urcat cu 8-11% comparativ cu media anilor trecuti. Conform Ministerului Administratiei si Internelor, prejudiciul cauzat ca urmare a infractiunilor constatate anul trecut de catre structurile de politie este estimat la 4,45 miliarde de euro, cu 210% mai mult decat in 2008. Si numarul infractiunilor de evaziune fiscala a crescut la aproximativ 9.300, fata de 7.000 in 2008.

Christian Ciocan, purtatorul de cuvant al Politiei Capitalei, adauga ca sentimentul de siguranta a avut de suferit mai ales la nivel de perceptie. "Prezenta a tot mai multi cersetori, dar si expunerea in media a infractiunilor de mica criminalitate contribuie la sporirea insecuritatii", declara Ciocan. Furturile din autovehicule si de pe rafturile magazinelor reprezinta peste 85% din numarul total de infractiuni savarsite. Potrivit unui raport al MAI, s-au inmultit si cazurile de talharie prin amenintarea cu arma, tinta predilecta fiind unitatile bancare, casele de schimb si de amanet si factorii postali. Talhariile cu autori mascati aproape s-au dublat, inregistrand o crestere de 93%. Intrebat ce rol are criza economica in toata aceasta ecuatie, comisarul admite ca "fara sa fie singurul motiv, recesiunea este una dintre cauzele cresterii criminalitatii stradale".