"Aceasta se razbuna intotdeauna, mai devreme sau mai tarziu. O crestere prea rapida este urmata de o scadere brutala: se stie din istorie si din exemple nenumarate, cele mai recente fiind Mexic, Brazilia, Argentina, Asia si alte crize", constata Cabat. Economia romaneasca a cazut si ea in aceasta plasa, a unei cresteri prea rapide. Atata vreme cat li s-au oferit credite tentante si cu atat mai mult cu cat nu au o educatie economica stralucita, oamenii s-au indatorat, in mod natural, fara sa se gandeasca prea mult cum vor plati, iar scadenta a venit pentru unii prea repede. La sfarsitul lui februarie, restantele populatiei la banci depasisera 2,2 miliarde de euro, in crestere cu 11,67% fata de decembrie la creditele in lei si 26,33% la cele in valuta.

Asa se face ca in situatia tanarului Mihai sunt acum multi si nu numai dintre cei ce au ramas fara loc de munca: 10% dintre gospodarii sunt afectate in foarte mare masura de criza economica, iar 50% in mare masura, dupa cum indica cel mai recent studiu al Agentiei pentru Strategii Guvernamentale (ApSG), care prezinta date de la finele lui 2009. Din cele afectate, noua din zece familii sustin ca lipsa banilor a dus la aparitia de certuri in familie, intre soti, intre parinti si copii sau alti membri ai familiei. In doar 7% din cazuri, lipsurile de ordin financiar si necazurile au facut ca apropierea intre acestia sa creasca, iar ajutorul dat de membrii familiei unii altora sa-i sustina in depasirea crizei.

Potrivit sondajului ApSG, obiceiurile de consum s-au schimbat substantial. Cei mai numerosi sunt aceia care au ales sa reduca valoarea cosului zilnic. 58% dintre respondenti au ales sa cumpere alimente mai ieftine, in timp ce 57% cumpara aceleasi alimente, dar in cantitati mai mici. Radu Timis, fondatorul afacerii Cris-Tim, unul dintre cei mai importanti producatori de carne si preparate din carne de pe piata din Romania, remarca faptul ca oamenii sunt mult mai atenti la cantitate atunci cand cumpara. "Prefera produse in gramaje mai mici, portionate, cumpara mai des, dar mai putin", observa Timis, adaugand ca nimeni nu mai cumpara peste necesitati, intrucat nu-si mai permit sa arunce mancarea, asa cum se intampla in trecut. "Nimeni nu mai cumpara salam la baton, ci mai degraba o cantitate cu pana la 30% mai mica, feliata si infoliata, iar comportamentul este normal pentru perioada pe care o traversam", spune Radu Timis, care remarca o crestere cu zece procente a vanzarilor de produse considerate mai scumpe, in detrimentul celor foarte accesibile.