Nu la fel de optimist arata viitorul la pensie al celor ce acum se apropie de aceasta etapa si pentru care sumele pe care le-ar mai putea acumula sunt destul de mici pentru a reprezenta o sursa consistenta de venit in urmatorii ani. "Cel in varsta de 60 de ani este practic sacrificat. Pentru el, cea mai buna solutie ar fi sa-si incheie o asigurare de viata, lucru posibil pana la varsta de 75 de ani. In principiu, acesti oameni si-au facut treaba la vremea lor, au contribuit la stat si acum ar astepta sa fie rasplatiti, numai ca sistemul public este mult prea subred", subliniaza Coman.

Ea crede ca problema varstnicilor de astazi este in esenta rezolvabila, pentru ca masuri pentru a-i sprijini pot fi luate relativ usor. In primul rand, ar trebui evitata concedierea angajatilor cu cea mai mare vechime, pentru ca acestia isi vor gasi foarte greu sau chiar deloc un nou loc de munca si nu vor face decat sa ingroase randurile celor ce nu contribuie la sistemul de asigurari sociale sau pe al pensionarilor iesiti din campul muncii inainte de vreme. In fapt, vorbim despre oameni care la 50 sau 60 de ani sunt competenti si inca in putere pentru a face fata cerintelor unui angajator, dar care, paradoxal, nu se incadreaza in profilul cerut de companii la angajare.

"In Olanda, primul intrat este ultimul dat afara, tocmai pentru a mentine populatia imbatranita in campul muncii. Si la noi ar trebui interzise restructurarile in randul varstnicilor, pentru ca ne costa pe noi toti mai mult daca el iese la pensie prea devreme", sugereaza Cornelia Coman, atragand atentia si asupra faptului ca Romania are un potential enorm de a creste incasarile din contributii sociale. Avem peste patru milioane de oameni activi, dar care nu sunt inregistrati si nu platesc niciun fel de asigurare sociala. Toti acesti lucratori la negru inseamna bani in minus la bugetul de stat. Este drept ca ei nu vor fi o povara pentru bugetul public peste 20, 30 sau 40 de ani, cand vor implini varsta de pensionare, pentru ca nu vor avea dreptul de a primi o pensie, dar aceasta inseamna, cu atat mai mult, ca vom avea o masa din ce in ce mai mare de oameni batrani si saraci.

O alta solutie, tot mai speculata in ultima perioada si care pare inevitabila, este cresterea varstei de pensionare. Chiar daca nu este nici populista si nici reconfortanta pentru cei ce mai au in fata aproape o jumatate de deceniu de munca, pare a fi un ultim resort viabil. "Va trebui sa luam si aceasta masura, pentru ca situatia actuala, dar mai ales cea viitoare ne obliga. La fel cum ne obliga sa devenim mult mai stricti in ceea ce priveste pensionarile in conditii speciale", spune Mihai Seitan, secretar de stat in cadrul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale (MMFPS). Potrivit lui Seitan, sansele ca piramida varstelor sa se reechilibreze sunt foarte mici.

Cum fenomenul emigratiei este o alta mare cauza a declinului demografic romanesc, o politica de acceptare a strainilor ar putea fi, oare, folositoare si aplicabila? Fostul premier britanic Tony Blair spune ca sefii de state au la indemana un instrument simplu si extraordinar de eficient: "Exista tari de unde oamenii pleaca si tari unde oamenii vin". Si Tony Blair stie ce spune: in 2006 prenumele "Muhammad" depasea ca incidenta a folosirii "Thomas" si devenea al doilea cel mai folosit prenume pentru nou-nascutii din Marea Britanie, dupa "Jack". Statistic, mutatia a fost mascata de variantele folosite ale numelui - Mohammed, Mahmoud si Muhamed -, dar Times le-a compilat, a calculat si a tras concluzia.