Tarile nordice au un model centrat pe servicii - gradinite, crese, sistem de bone, flexibilitatea timpului de munca. In Romania, spune oficialul UNFPA, autoritatile au tendinta de a furniza sustinere financiara, dar nu este suficient. "Multi sau putini, banii sunt un inceput si acesta nu trebuie dezarmat. Trebuie si partea de servicii, de exemplu gradinite suficiente." Trebuie spus ca in 2007 UNFPA atentiona public ca o criza a gradinitelor, cum a fost cea din acel an, este primul semn al unui colaps demografic.

Peste modelul frantuzesc sau nordic mai trebuie un sistem coerent de politici care sa nu "alerge" dupa fertilitate, ci sa se preocupe de educatie, de calitatea vietii, lucruri care, daca se vor imbunatati, vor putea atrage nu numai cresterea numarului de copii in familiile romanilor (este un fenomen care se poate observa in marile orase, unde nivelul mai bun de trai si cresterea economica au dus la cresterea numarului de copii), ci ar putea antrena si o reducere a emigratiei.

Un profil al unui posibil "model romanesc" nu a fost conturat inca, asa ca ramanem fideli acelorasi politici ale pasilor marunti, in care lucrurile se intampla de pe o zi pe alta si in care viitorul, fie el si imediat, ne ia mereu prin surprindere. Exemplul ultimilor ani confirma faptul ca aceasta nu este altceva decat o strategie paguboasa, a carei finalitate va fi pozitiva doar prin-

tr-un cumul inexplicabil si improbabil de conjuncturi norocoase. Deocamdata, cert este un singur lucru: ca fara o initiativa individuala in forta, soarta tuturor categoriilor de varsta din Romania este destinata unui traseu implacabil si dureros.Mai exact, cei care se asteapta ca fara economii, fara bani pusi deoparte sa aiba o viata confortabila peste cativa ani sau cateva zeci de ani doar din pensia primita de la stat (care nici acum nu reprezinta mai mult de 30% din salariu) nu fac decat sa se amageasca. "Pentru un om de 35 de ani, faptul ca statul a inghetat contributia la pilonul II al sistemului inseamna ca va avea o pensie cu 3% mai mica. Si nimeni nu ii poate garanta ca toate majorarile de contributie vor fi respectate, conform planului. Adica, nimeni nu ii poate garanta ca acesti 3% nu se vor transforma in mai mult", spune Cornelia Coman, directorul general al ING Asigurari de Viata si presedintele consiliului de administratie al Fondului de Pensii ING.

Tanarul pe care Cornelia Coman il da drept exemplu are o singura sansa ca peste 30 de ani, atunci cand va iesi la pensie, sa poata duce un trai macar decent, anume sa inceapa sa utilizeze orice produs de economisire care exista in momentul de fata in piata, adica depozite bancare, asigurari de viata sau contributii la cel de-al treilea pilon de pensii, cel facultativ. "Daca astazi sistemul public are mari probleme, cu siguranta ca peste decenii, atunci cand tanarul va ajunge la pensionare, sistemul va fi la pamant", spune directoarea ING Asigurari de Viata.