Mai trebuie spus ca durata medie de viata a inregistrat o tendinta rescatoare in anii de dupa Revolutie, de la 70 la 74 de ani. Tabloul demografi c mai rebuie completat cu principalele tendinte care se inregistreaza in lume, asa cum le identifi ca profesorul Jack Goldstone de la George Mason University: alaturi de reducerea populatiei in spatiul european si in cel al fostei URSS, apar cresterile masive din tarile musulmane, migratia din lumea a treia catre tarile dezvoltate, impactul SIDA si al pandemiilor, cresterea rapida si rolul tot mai important al populatiei urbane in lumea a treia.

In tot ansamblul schimbarilor antrenate de evolutiile demografi ce, sistemul de nsii ocupa cel mai periclitat si expus loc. In Romania se poate vorbi acum, in conditii de criza economica, de un sistem al pensiilor de stat practic in faliment; cum altfel poate fi un istem care se bazeaza pe creditele angajate la FMI si Uniunea Europeana de un stat eputincios in a administra inclusive nevoile induse de un aparat administrative imens, birocratic si rezistent la schimbare? Iar raspunsul la cea mai simpla intrebare pe care poate sa o puna cineva "daca acum este asa, ce va fi peste unul-doi-cinci sau zece ani?" nu poate primi decat ridicari din umeri, balmajeli incoerente sau zambete incurcate.

Sau un raport, cum a fost cel din septembrie 2009, al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Riscurilor Sociale si Demografi ce din Romania. 382 de pagini de analiza, grafi ce, scenarii, explicatii si potentiale masuri. Spunem potentiale pentru ca propunerile comisiei prezidentiale merg de la formulari pretentioase, dar lipsite de consistenta, la recomandari greu realizabile, de genul "cresterea numarului de contribuitori la sistem".

Sa retinem din aport cresterea numarului de pensionari de la 3,7 milioane in 1990 la un maxim de 6,37 milioane in 2002 (6 milioane in 2007, cu cei 150.000 de pensionari din sistemul MApN, al Ministerului de Interne si al SRI), scaderea numarului de salariati care contribuie la sistem, de la 8,156 milioane persoane in 1990 la 4,885 milioane de angajati in 2007 (si mult mai putini acum, dupa un an de criza, cand numarul somerilor a crescut cu aproape un milion), precum si varsta medie de pensionare in Romania - de 54 de ani.

Cata vreme piramida varstelor indica o populatie tanara mai numeroasa decat populatia in varsta, care primeste o pensie, atunci ceea ce oamenii care gestioneaza sistemele de pensii public si privat numesc "schema Ponzi" functioneaza, adica pot fi platite pensiile pentru un numar redus de pensionari, folosind contributiile celor tineri. Acesta era cazul Romaniei acum 20 de ani, cand 8,2 milioane de salariati sustineau prin contributii pensiile a 2,5 milioane de pensionari, creand un raport de 3,3 la 1. Un raport echitabil, cel putin. "Cand insa raportul demografi c si de pe piata muncii se inrautateste, sistemul public de pensii se gripeaza, asa cum este cazul Romaniei acum", spune Crinu Andanut, directorul general al fondului de pensii Allianz-}iriac Pensii si presedintele Asociatiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR).

Cititi mai multe in editia tiparita a BUSINESS Magazin de saptamana aceasta.