Vorbiti franceza?
Franceza e vorbita acum mai mult de nefrancezi, iar peste jumatate dintre ei sunt africani. Ce mai inseamna azi cultura Hexagonului, cand din cei 200 de milioane de vorbitori ai limbii lui Voltaire, doar 65 de milioane sunt etnici francezi?
Eric Zemmour, un tip subtirel, brunet, energic, se impiedica in propriile cuvinte - atat de repede ii ieseau pe gura. Se framanta cu o ceasca de cafea pe jumatate goala in mana, aproape de birourile cotidianului Le Figaro unde inca lucreaza, in ciuda faptului ca detractorii sai au incercat sa-i determine plecarea dupa cele mai recente afirmatii corozive facute la o emisiune de televiziune despre francezii de culoare si arabi. Isi prezenta cea mai recenta carte, "Melancolia franceza", care a urcat in varful topurilor celor mai vandute volume la Paris.
"Sfarsitul puterii politice franceze a adus sfarsitul Frantei", spune Zemmour. "Acum pana si elita s-a dat batuta. Nu le mai pasa. Toti vorbesc engleza. Iar clasa muncitoare - nu vorbesc doar despre imigranti - nu da nici ea doi bani pe pastrarea integritatii limbii."
Zemmour este un binecunoscut atatator al maniei publicului. In opinia sa, Franta - din cauza imigratiei si a influentelor din exterior - a pierdut legatura cu eroicele radacini ale antichitatii romane, cu gloria sa nationala, cu cultura sa istorica, la fundamentul careia se gaseste limba franceza. Multi il considera un extremist, dar nu e singurul care gandeste asa. Presedintele francez Nicolas Sarkozy a semanat cu Zemmour cand s-a plans recent de "snobismul" diplomatilor francezi care "sunt bucurosi sa vorbeasca in engleza", si nu in franceza, limba care este "sub asediu".
"Apararea limbii noastre, a valorilor pe care ea le reprezinta este o batalie pentru diversitatea culturala in lume", a spus Sarkozy. Prilejul discursului a fost a 40-a aniversare a Organizatiei Internationale a Francofoniei, care celebreaza limba lui Voltaire in lumea intreaga. Sarkozy considera ca problema nu este engleza insasi, ci "cultura prêt-à-porter, uniforma, monolingvismul", atribute prin care fireste ca se referea tot la engleza. Discutia mai larga despre un declin al valorilor traditionale a atins coarda sensibila a electoratului conservator.
Problema este acuta din cauza relatiei speciale, de proprietate, desi nu intrutotul realista a Frantei cu franceza. Limba este acum vorbita cel mai mult de straini, peste 50% dintre ei africani. Vorbitorii sunt cel mai probabil haitieni si canadieni, algerieni si senegalezi, imigranti din Africa si Asia de Sud-Est sau din Caraibe care s-au stabilit in Franta, aducand cu ei propriile culturi.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro