Consultantul Dragoş Pătroi crede că cel care demarează o nouă afacere ar trebui să se orienteze spre o piaţă de bunuri sau servicii cu o cerere oarecum inelastică şi în care concurenţa nu este sufocantă. Altfel spus, trebuie identificate acele sectoare sau măcar nişe de piaţă care permit marje rezonabile, îndestulătoare pentru acoperirea costurilor, în condiţiile menţinerii la cote acceptabile a vitezei de rotaţie a stocurilor. „Cred că trebuie ieşit din tiparele generale şi venit cu ceva nou şi care este cerut de piaţă. Este obligatoriu, în opinia mea, să cunoşti foarte bine businessul pe care îl desfăşori, pentru a veni în timp util cu soluţii eficiente de restructurare şi de optimizare a acestuia, mai ales în situaţiile în care condiţiile generale de piaţă impun acest lucru." Pătroi spune că antreprenorii trebuie să fie conştienţi în momentul demarării unei afaceri de realităţile din 2014: instabilitatea legislativă din domeniul fiscal, care face practic aproape imposibilă o dimensionare riguroasă a costurilor la nivel fiscal; o cerere solvabilă destul de redusă de bunuri şi servicii, pe fondul puterii de cumpărare destul de reduse a populaţiei, care este consumatorul final de bunuri şi servicii de pe piaţă; riscul de depreciere valutară (vizibil, în special, în cazul exportatorilor) şi de neîncasare a creanţelor, pe fondul unui blocaj financiar care tinde să se generalizeze şi să împingă tot mai multe firme spre incapacitate de plată sau chiar faliment.

Daniela Nemoianu, executive partner în cadrul companiei de consultanţă şi audit KPMG, susţine că idei de afaceri cu potenţial interesant, dar buget de debut mic, se pot implementa în arii precum bioagricultură, agroturism, manufactură, IT/comerţ electronic, alimentaţie publică şi mică producţie.

„Dacă vrei să pătrunzi pe piaţă trebuie să aduci ceva distinct, astfel încât să atragi atenţia clienţilor potenţiali, pentru că ne confruntăm în continuare cu o stagnare a consumului. Acest aspect nu trebuie să fie o barieră pentru cei care cu adevărat aduc valoare adăugată prin ceea ce fac - calitatea, inovarea sau ştiinţa de a te adresa către clienţi pot fi ingrediente de succes în această perioadă", spune şi Ionuţ Sas, director consultanţă fiscală al PwC România.

Dat fiind că antreprenorii nu se diferenţiază în momentul când înfiinţează o afacere, rata de succes este mică, cel puţin la început. Doar un sfert dintre SRL-D-uri obţin profit, iar cifra de afaceri generată în medie de un SRL-D care funcţionează este de 15.000 de euro. În primul an de la startul programului, 2011, din cele 3.800 de SRL-D-uri înfiinţare, doar 1.429 au generat cifră de afaceri, cumulând o valoare de 91,5 milioane de lei. În 2012, din totalul de 7.504 de SRL-D-uri, doar 3.432 aveau angajaţi, totalizând 10.100 de locuri de muncă.

Radu Limpede, managing partner al companiei de consultanţă EU Advisory, spune că suma de 10.000 de euro poate fi de ajuns pentru a dezvolta o afacere de servicii sau industrie legată de inteligenţă şi proprietate intelectuală - software, afaceri online sau alte domenii creative: „Dacă eşti în mediul rural, poţi lansa o afacere de port tradiţional cu ajutorul unor maşini de cusut şi un site de prezentare şi vânzări. Dacă ai cunoştinţe de programare şi ochi de artist, poţi face website-uri sau marketing online, ai nevoie de un mic birou, computere şi o bună conexiune la Internet. Ca domeniu la modă, dar şi cu uriaş potential, aş nominaliza aplicaţiile pentru Google Play sau App Store, pentru cei care au cunoştinţe de programare sau acces la softişti care lucrează relativ ieftin".

O soluţie este şi cumpărarea unei francize. „Dacă aş avea 10.000 de euro, fără îndoială m-aş gândi să îi investesc într-un business, spre deosebire de cei care preferă să ţină banii la adăpost în bănci", spune antreprenorul care deţine producătorul de ţiglă metalică Bilka Steel, o afacere de 23 de milioane de euro în 2013. Compania sa are 500 de parteneri în ţară, care au fondat afaceri cu un buget mai mic de 10.000 de euro. Investiţia iniţială poate presupune amenajarea punctului de lucru şi echipamentele de bază, sculele şi uneltele necesare desfăşurării activităţii, iar compania oferă know-how, traininguri şi logistica necesară pentru aprovizionare.

„Un bun gospodar cu un minim potenţial de risc„, descria succint Ioan Mezei, directorul general al Stihl România, profilul antreprenorilor care formează acum reţeaua de francizaţi ai companiei care vinde motoferăstraie. Distribuitorii Stihl au vârste cuprinse între 25 şi 30 de ani, iar activitatea lor este specializată, ca în cazul showroom-urilor auto. Investiţia de plecare este de circa 10.000 de euro, bani care reprezintă capitalul circulant. Stihl are în România 220 de distribuitori, care operează în total în jur de 300 de magazine, iar în fiecare din ultimii ani au intrat în reţea 15-20 de noi parteneri. Profitabilitatea unui francizat Stihl se plasează în jurul a 10-12%, dar variază de la situaţie la situaţie.

Trăgând linie, dintre cele peste 30 de direcţii primite de la antreprenori şi executivi, deopotrivă, cele două direcţii înspre care s-ar îndrepta cei mai mulţi oameni din mediul de afaceri ar fi agricultură şi IT, adică cele două domenii care au rezistat în criză, care au dat cei mai mulţi milionari în ultimii 20 de ani şi care au nevoie, pentru dezvoltare, de foarte puţini sau de foarte mulţi bani.