Silviu Drăgănescu are 29 de ani şi s-a hotărât să pornească propria sa afacere în urmă cu un an, văzând că tinerii au devenit tot mai tentaţi să devină antreprenori după ce guvernul a pus la bătaie o cofinanţare de 10.000 de euro pentru cei care îşi deschid prima oară un business: „Oriunde m-aş fi angajat mă considerau supracalificat, pentru că am două facultăţi şi două mastere, dintre care unul la Cambridge, şi m-am gândit să îmi fac firmă de consultanţă. Am văzut că pe partea de SRL-D era o nişă neocupată de nimeni şi m-am specializat pe programe derulate de Direcţia pentru IMM-uri din Ministerul Economiei". Fondatorul CILV Consulting spune că, prin site-ul planul-de-afaceri.ro, se ocupă de atragerea de fonduri pentru antreprenori din toate programele active ale statului („SRL-D„, „Start„, „Minimis„, „Incubatoare„, „Femeile Manager" şi „Plan de investiţii, comerţ şi servicii„), însă cel mai adesea i se solicită serviciile pentru SRL-D. Guvernul României a demarat în urmă cu trei ani un program de sprijinire a antreprenorilor mai tineri de 35 de ani. Începând cu anul 2011, guvernul acordă, prin intermediul Agenţiei pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru IMM-uri, o structură din cadrul Ministerului Economiei, finanţări nerambursabile de câte 10.000 de euro pentru cei care îşi dezvoltă o afacere, iar firmele lor sunt înregistrate sub formă de SRL-D (societate cu răspundere limitată - debutant). „Este cel mai uşor program de finanţare care există la ora actuală pe piaţă. Din momentul când depui planul de afaceri şi până se semnează contractul de finanţare durează între două săptămâni, dacă aplici la început, şi şase săptămâni. Asta dacă ai tu partea de cofinanţare de 10.000 de euro. Dacă nu ai banii, mai durează o lună şi jumătate până obţii un credit."

Consultantul spune că cei mai mulţi debutanţi nu deţin un capital de pornire de 10.000 de euro, iar singura bancă de unde pot obţine finanţare este CEC Bank: „Există un acord încheiat între CEC şi direcţia din Ministerul Economiei prin care se obligă să acorde credite. În rest, nicio bancă nu o să-ţi dea bani. Dar şi la CEC sunt probleme pentru că nu toţi ofiţerii de credite ştiu de programul SRL-D, de aceea e bine să mergi la un CEC unde s-au dat deja finanţări pe SRL-D şi cei de acolo cunosc mecanismul. Creditul la CEC e pe cinci ani de zile şi plăteşti la final cu 25% mai mult decât ai luat". Drăgănescu a avut până acum 60 de clienţi cărora le-a făcut planul de afaceri, i-a înscris online, le-a acordat consultanţă pentru obţinerea creditului şi pe perioada de implementare de 12 luni.

La nivelul pieţei, circa 50% din proiecte sunt acceptate, însă Drăgănescu admite că niciun client de-al său nu a fost respins. El spune că viitorii antreprenori îi pot plăti 500 de euro, dacă se face plata în momentul depunerii online a planului de afaceri şi există riscul ca proiectul să nu obţină finanţare, sau 1.000 de euro, după ce proiectul atrage banii.

„Criteriile de eligibilitate şi consecvenţa în planul de afaceri sunt principalii factori care îi împiedică să aibă succes pe cei care aplică", observă Drăgănescu. Mai exact, din banii obţinuţi de la stat, minimum 40% trebuie investiţi, adică se pot cumpăra active corporale (terenuri, construcţii, mobilier, echipament tehnologic, mijloace de transport marfa doar în directă legătură cu activităţile codului CAEN cu care se accesează programul) şi active necorporale (brevete, licenţe, francize), dar se poate realiza şi pagina web. Maximum 60% pot fi cheltuieli operaţionale: materii prime, stocuri, salarii (valoarea netă), chirie, utilităţi, publicitate, consultanţă realizare plan de afacere (singura cheltuială eligibilă ce poate fi efectuată înainte de obţinerea finanţării). Contribuţia ajutorului financiar nerambursabil este de 50% din întreaga valoare a proiectului. Asta înseamnă că orice cheltuială va fi acoperită de către ajutorul financiar nerambursabil doar în proporţie de 50%. Restul de 50%, precum şi TVA (nu este cheltuială eligibilă) trebuie acoperite din surse proprii sau din credit.

Evaluarea se face într-un mod obiectiv şi transparent. Fiecare secţiune a planului de afaceri presupune selectarea unor răspunsuri la întrebări obiective. Fiecare răspuns are un punctaj. În momentul în care se obţin minimum 60 de puncte, afacerea devine eligibilă pentru obţinerea finanţării. Dacă planul de afaceri este unul corect realizat, respectă cheile de verificare, este realist şi respectă criteriile esenţiale (precum ponderea investiţiilor sau natura acestora), atunci se aplică principiul primul venit, primul servit.

Având în vedere experienţa anilor trecuţi, după aproximativ şase luni bugetul este epuizat. Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru IMM-uri a bugetat pentru 2014, în programul de finanţări nerambursabile de câte 10.000 de euro pentru cei care îşi dezvoltă o afacere SRL-D, suma totală de 21 de milioane de lei (circa 5 mil. euro), iar programul va fi demarat la începutul lunii martie. „Ei nu or să-ţi evalueze niciodată afacerea în funcţie de câte şanse cred că ar avea să stea pe picioare, ci pun planul de afaceri pe o grilă şi vor să vadă dacă se respectă acea grilă. Ar interveni prea mult subiectivism dacă s-ar evalua altfel, de aceea spun că e un program uşor de accesat", spune Drăgănescu. Cât priveşte partea de credit, dacă nu deţine 10.000 de euro, viitorul antreprenor trebuie să convingă banca. Din valoarea împrumutului, CEC Bank acceptă ca 80% să fie garantat din fondul naţional de garantare pentru IMM-uri, iar 20% trebuie garantaţi de fondator. „Foarte mulţi cred că, dacă iau zece mii de euro de la stat şi zece mii credit de la bancă, pot să deschidă afacerea fără niciun ban. De fapt, îţi trebuie 2.500 de euro să plăteşti băncii partea de garanţie şi comisioanele, mai există cheltuielile purtătoare de TVA şi lichidităţile pentru a demara afacerea. 5.000 de euro ar fi bugetul necesar, e greu să începi fără niciun ban", spune Silviu Drăgănescu. O statistică a Registrului Comerţului de la finalul anului 2013 arată că cei mai mulţi debutanţi în afaceri au ales să îşi deschidă un atelier de reparaţii auto, o firmă de construcţii, un magazin tradiţional sau online, un bar, un restaurant, o patiserie sau un coafor. „Nu îmi place această structură. Eu le-aş recomanda tinerilor să înceapă o afacere la care se pricep. Important este însă să te diferenţiezi cumva de concurenţă, dacă nu prin obiectul de activitate, măcar prin marketing, prin modalitatea în care ajungi la client".

„Mai întâi să îşi educe autonomia şi gândirea critică. Apoi să înveţe o meserie, un domeniu. Dacă are deja o idee de afaceri într-un domeniu în care a căpătat experienţă de un an sau doi, în care a văzut cât de cât ce înseamnă piaţa, ce greşeli se fac, care sunt nevoile pieţei, care sunt nemulţumirile clienţilor? Dacă da, să bată incubatoarele, acceleratoarele, care sunt din ce în ce mai multe în piaţă, să îşi confrunte ideile/planurile cu prietenii sau cu cei care au ceva mai multă experienţă", spunea anterior Florin Talpeş, creatorul Bitdefender, cel mai exportat produs românesc. Antreprenorul crede că mulţi debutanţi în mediul de afaceri au percepţia că, dacă au o idee, aceasta e unică şi nu trebuie să o dezvăluie pentru că altcineva le-o fură. „În realitate cred că astăzi am câştiga mai mult dacă ideea pe care o avem o confruntăm cu toţi cei care credem că pot avea o părere pertinentă. Prin culegerea de feedback din mai multe surse valoroase, nu facem decât să ne îmbogăţim ideea în aşa manieră încât o facem şi mai valoroasă şi mai capabilă de reuşită şi deci mai greu de atins de alţii."